Poluarea fonică modifică biologia sau comportamentul a 80% dintre speciile de animale studiate
Poluarea fonică produsă de om afectează biologia, dezvoltarea sau comportamentul a opt din zece specii de animale, potrivit unei noi analize publicate în revista Science. Cercetătorii Hansjoerg P. Kunc și Rouven Schmidt de la Queen’s University Belfast au examinat date din 214 studii experimentale care au acoperit 177 de specii, comparând animalele expuse zgomotului de origine umană cu grupuri de control.
Studiul a urmărit efectele zgomotului asupra funcțiilor organismului, dezvoltării, comportamentului, supraviețuirii, reproducerii, abundenței și interacțiunilor dintre prădători și pradă. Autorii au ținut cont de relațiile evolutive dintre specii, pentru ca reacțiile similare ale rudelor apropiate să nu distorsioneze rezultatele.
Rezultatele arată că zgomotul poate declanșa stres celular crescut, poate ridica nivelul hormonilor de stres și poate modifica dezvoltarea fizică a animalelor. În zonele zgomotoase, pentru fiecare 100 de animale dintr-o zonă liniștită trăiesc doar aproximativ 63 — cu 37% mai puține.
Efectele se resimt și în relațiile dintre prădători și pradă. Sub influența zgomotului, prădătorii depun de 2,5 ori mai mult efort pentru vânătoare, dar prind cu circa 25% mai puține victime, în timp ce prada devine mai vigilentă. Cercetătorii notează că aceste răspunsuri creează „învingători și învinși” între specii, remodelând dinamica ecosistemelor. Un prădător afectat de zgomot ratează o masă, în timp ce altul poate profita atunci când zgomotul alungă prada din adăposturi și o împinge în spații deschise, unde este mai ușor de prins.
În ciuda acestor avantaje izolate, efectul general al poluării fonice asupra regnului animal pare a fi negativ. Autorii sugerează o posibilă soluție: „managementul acustic țintit, precum zonele cu zgomot redus care creează refugii acustice, oferă căi concrete pentru atenuarea acestor impacturi”.
