Anchetă: Defrișările din Australia, legate de fermele de vite și de creditele marilor bănci
O anchetă desfășurată în Australia a identificat 150 de cazuri recente de defrișare, care au dus la distrugerea a peste 32.000 de hectare de vegetație nativă. Potrivit raportului „Bulldozers and Broken Promises” (Buldozere și promisiuni încălcate), în spatele acestor defrișări se află ferme de vite, dar și un lanț de finanțare și comerț care implică unele dintre cele mai mari bănci, supermarketuri și lanțuri de fast-food din țară.
Datele arată că, în medie, aproximativ 400.000 de hectare de păduri și tufărișuri sunt defrișate anual în Australia, o mare parte fără reglementare și concentrată în mâinile unui număr redus de fermieri producători de carne de vită. Defrișările distrug habitatele unor animale amenințate, precum koala, și contribuie la eliberarea de carbon în atmosferă. Totodată, în zona bazinului Marelui Recif de Corali, sedimentele rezultate ajung în apă și pot sufoca reciful.
99% din cazurile detectate, legate de agricultură
Ancheta a constatat că 99% din defrișările detectate erau legate de agricultură, iar 127 din cele 150 de cazuri de distrugere au avut loc pe proprietăți de pășunat, în principal pentru creșterea vitelor. Cei mai mari cumpărători de carne de vită australiană sunt supermarketurile Woolworths și Coles, precum și lanțurile de fast-food McDonald’s și Hungry Jack’s.
Potrivit anchetei, aceste companii nu pot garanta în acest moment că carnea pe care o vând nu este legată de cazurile de defrișare și de distrugerea habitatelor unor specii protejate. Reprezentanții anchetei subliniază că un consumator care cumpără cârnați sau un burger ar trebui să aibă certitudinea că produsul nu contribuie la defrișarea pădurilor care adăpostesc koala.
82 de cazuri de defrișare, legate de credite bancare
Ancheta a asociat 82 dintre cazurile de defrișare, totalizând 16.540 de hectare, cu ipoteci acordate de mari bănci australiene, inclusiv NAB, Commonwealth Bank și ANZ. Conform raportului, nicio bancă australiană nu are o politică ce le cere clienților să evite defrișările.
În lipsa unui sistem național de detectare timpurie și cartografiere a defrișărilor, investigațiile sunt realizate anual de echipe de anchetă, ajutate de mii de cetățeni-științifici, în zonele cu risc ridicat de defrișare. În 2026, aceștia au analizat imagini satelitare pe o suprafață de peste 10 milioane de hectare. Toate pădurile și tufărișurile afectate aveau o vechime de peste 15 ani, iar în majoritatea cazurilor o parte din vegetație era cartografiată ca pădure primară, care nu mai fusese defrișată anterior.
O ordonanță de oprire a lucrărilor, emisă pentru prima dată
Într-o proprietate de creștere a vitelor din bazinul râului Herbert, în zona tropicelor umede din Queensland, au fost defrișate peste 1.700 de hectare, echivalentul a aproximativ șase porturi Sydney. În urma sesizării, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (NEPA) a emis un ordin de oprire a lucrărilor, declarând că orice defrișare suplimentară în zonă ar fi putut contribui cu 1.000 de tone metrice de sedimente în Marele Recif de Corali. A fost primul ordin de protecție a mediului emis de noua agenție.
Într-un alt caz, pe câmpia Cobar din vestul statului New South Wales, proprietarii unei ferme de bovine au distrus 796 de hectare de vegetație nativă, cartografiată ca habitat pentru animale precum koala și cacatua roz, specii aflate în pericol.
Promisiuni neîndeplinite privind carnea fără defrișări
Coles și Woolworths s-au angajat să vândă doar carne de vită fără legătură cu defrișările până la sfârșitul anului 2025. Niciunul dintre cele două supermarketuri nu și-a respectat angajamentul, ceea ce înseamnă că oricare dintre produsele din rafturi ar putea fi legat de defrișări. Ancheta susține că fiecare produs vândut de Coles, Woolworths, Hungry Jack’s și McDonald’s ar trebui să provină de la fermierii australieni care practică o producție fără defrișări.
