Noul Crez al Evoluției Mamiferelor
Într-o descoperire care ar putea zgudui fundamentele teoriei evoluției, un grup de cercetători condus de profesorul Indraneel Mittra a deschis o nouă pagină în studiul genomului mamiferelor. Aceștia sugerează că fragmentele de ADN provenite din celulele moarte pot fi absorbite de celulele vii, formând structuri genetice complexe ce acționează ca genomi autonomi. Această revelație a fost publicată recent în revista eLife și provoacă o schimbare radicală în modul nostru de a percepe genetica.
Moartea ca sursă de viață genomică
La o primă vedere, ideea că ADN-ul mort ar putea influența viața este atât provocatoare, cât și uimitoare. Pe parcursul a decadelor, s-a știut că bacteriile pot transfera material genetic printr-un proces numit transfer genic orizontal. Însă, acum, Mittra și echipa sa ne arată că acest fenomen ar putea fi extins și la mamifere, prin intermediul particulelor de cromatină liberă din sângele uman. Aceste fragmente ADN sunt eliberate de miliardele de celule care mor zilnic în organism.
Genomi Satellit: O Noulă Realitate?
Cercetătorii au realizat experimente în care au extras aceste particule din serul uman și le-au introdus în celulele de șoarece cultivate în laborator. Surprinzător, aceste particule au fost absorbite cu ușurință, fuzionându-se în structuri genetice mari și complexe, numite concatemere. Aceste concatemere au început să se comporte ca genomi autonomi, replicându-se și sintetizând proteine noi.
Fascinația ADN-ului non-codificator
Poate cel mai șocant aspect al cercetării este constatarea că majoritatea acestor concatemere sunt alcătuite din ADN non-codificator, adesea considerat „gunoaie” ale genomului uman. Aceste secvențe de ADN, care constituie până la 99% din genomul nostru, par a avea funcții biologice ascunse, activate după moartea celulară pentru a deveni detectabile.
Un Nou Paradigm de Funcționare Genomică
Aceste descoperiri contestă ideea convențională că modificările genetice se petrec lent, prin mutații transmise de la părinți. Profesorul Mittra sugerează că, în realitate, celulele pot absorbi și reorganiza fragmentele genetice din celulele moarte din apropiere, ceea ce permite un proces mult mai dinamic al schimbării genomului.
Implicatiile pentru Medicină și Evoluție
Aceste constatări nu sunt doar provocatoare teoretic; ele ar putea influența direct abordările medicale, în special în tratamentele pentru cancer, unde celulele tumorale adesea conțin fragmente de ADN ce pot contribui la rezistența la tratament. Studiile ulterioare ar putea deschide noi direcții în medicină, dar și în înțelegerea evoluției, făcând loc pentru noi cercetări în biologie și științele medicale.
Proiectele viitoare se vor concentra pe explorarea acestui nou mecanism de inovare genomică, punând la îndoială concepțiile anterioare despre statica și rigiditatea genomurilor mamiferelor. Așadar, lumea științifică se află la începutul unei revoluții încercând să decodifice complexitatea reprezentată de aceste fragmente de ADN din ce în ce mai relevante.
Sursa: Phys.org
