GEOPOLITICA, RETRAGEREA ȘI PROGRESUL: CE SĂ AȘTEPTĂM DE LA COP30, SUMMITUL GLOBAL PENTRU CLIMĂ
Pe 8 noiembrie 2025, o mare varietate de delegați vor zbura spre Belém, un oraș din inima Amazonului, pentru a participa la cop30, summitul ONU pentru climă. Așteptările sunt ambigue, dar provocările cu care ne confruntăm sunt mai mari ca niciodată. În Statele Unite, administrația Trump a implementat politici destructoare pentru știința climatică, tăind finanțări, anullând proiecte de energie regenerabilă și retrăgându-se din Acordul de la Paris, ceea ce a amplificat turbulențele geopolitice și a eclipsat forumul global destinat coordonării acțiunilor împotriva schimbărilor climatice, în ciuda agravării acestei probleme.
În plus, anul trecut, temperatura medie globală a depășit 1,5°C pentru prima dată, generând o creștere alarmantă a dezastrelor cauzate de climă, cum ar fi valuri de căldură extreme, incendii și inundații care afectează aproape toate continentele. Discuțiile privind clima sunt întotdeauna complicate, deoarece fiecare națiune dorește să își exprime opinia, iar interesele adesea intră în conflict. Statele producătoare de petrol și exportatorii masivi de combustibili fosili doresc să continue extracția, în timp ce statele din Pacific privesc cu disperare cum mările cresc.
POTENȚIAL UN SUMMIT MAI MIC?
Critica asupra acestor summituri anuale este că s-au transformat în evenimente masive și incomode, mai mult un târg sau un loc de joacă pentru lobby-știi combustibililor fosili decât un forum eficient pentru diplomație și acțiune multilaterală. O posibilă soluție este reducerea deliberată a numărului de participanți. Summitul de la Belém ar putea avea un număr mai mic de delegați, nu dintr-o dorință de a constrânge, ci din cauza dificultăților logistice – prețurile exorbitante ale hotelurilor constrâng multe națiuni mai mici să nu participe.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a decis să invite lumea în Amazon pentru a sublinia importanța acestui imens ecosistem ca rezervor de carbon. Cu toate acestea, limitările infrastructurii și lipsa de locuințe în Belém ar putea pune în pericol eforturile de a promova o implicare colectivă în lupta împotriva schimbărilor climatice.
FINANȚAREA CLIMATICĂ, O PROBLEMĂ CONSTANTĂ
Un aspect crucial al întâlnirilor COP este discuția despre finanțarea climatică. Țările bogate sunt obligate prin angajamentele anterioare să sprijine națiunile mai sărace în eforturile lor de reducere a emisiilor și adaptare la schimbările climatice. Aceste țări mai puțin dezvoltate cer mai mult sprijin financiar, având în vedere că țările dezvoltate sunt responsabile pentru o culme a distrugerii mediului.
La COP29, care a avut loc în Baku, Azerbaidjan, s-a stabilit un obiectiv ambițios prin care țările dezvoltate urmează să strângă anual 300 de miliarde de dolari până în 2035, cu scopul de a ajunge la 1,3 trilioane de dolari în perioada respectivă din surse atât guvernamentale, cât și private. Cu toate acestea, absenteismul Statelor Unite de la acțiunile climatice și incertitudinile din partea Uniunii Europene pun presiune asupra altor actori, cum ar fi China, să preia conducerea în această criză climatică.
ANGAJAMENTE CLIMATICE PENTRU 2035
Belém ar fi trebuit să fie un moment de celebrare a angajamentelor ambitioase de reducere a emisiilor, care să păstreze în viață obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5°C. Doar jumătate din emisiile globale sunt acoperite de angajamentele pentru 2035, așa că rămâne o lacună semnificativă. Raportul recent al ONU arată că nevoia de finanțare climatică depășește de 12-14 ori fluxurile actuale, lăsând multe țări să mai aștepte acorduri suplimentare pentru suport și adaptare.
RISE OF THE COURTS
Pe măsură ce unele țări se îndepărtează de acțiunile climatice, instanțele județene își asumă un rol din ce în ce mai important. Curtea Internațională de Justiție a oferit o opinie consultativă în acest an, afirmând că țările trebuie să își stabilească obiective care să contribuie adecvat la atingerea scopurilor acordului de la Paris. Aceasta a avertizat că neacțiunea ar putea avea consecințe juridice internaționale.
Cu toate că summitul se confruntă cu mari provocări, este esențial să nu ne pierdem speranța. Multe progrese au fost realizate după 2015, iar cea de-a 10-a aniversare a Acordului de la Paris trebuie să fie un moment de revitalizare a angajamentului global față de justiția climatică.
Acest material a fost preluat din The Conversation sub o licență Creative Commons. Citește articolul original aici.
