EFECTUL ‘SUPERCENTERULUI’: CUM RETAILERII MASIVI FECUNDĂ SUPRA-CONSUMUL ȘI WASTE
Imaginează-ți că ieși dintr-un Walmart, Target sau Costco cu un cărucior plin de produse. Te întrebi: am nevoie de toate acestea? Răspunsul, din păcate, este mult mai probabil că nu. O cercetare recentă, realizată de mine și colegii mei, Lina Wang și Sungho Park, a scos la iveală un fapt îngrijorător: apariția supercentrelor, acei retaileri mari care vând atât produse alimentare, cât și mărfuri generale, duce la o creștere semnificativă a deșeurilor de consum, datorită cumpărăturilor excesive.
Aceste supercentre sunt adesea amplasate pe terenuri de peste 150.000 de metri pătrați, ceea ce ridică întrebarea: cum influențează acest spațiu mare obiceiurile de cumpărare ale oamenilor? Totul devine mai complex având în vedere că mai mulți factori pot influența cantitatea de produse achiziționate într-o singură vizită la magazin.
Am analizat impactul expansiunii supercentrelor Walmart în Statele Unite pe parcursul unui deceniu, folosind o metodă analitică numită diferențe în diferențe. Această abordare ne-a permis să comparăm tendințele de consum și deșeuri din județele unde s-au deschis supercentre cu cele din județele asemănătoare care nu au avut asemenea deschideri. Aceasta ne-a ajutat să ne asigurăm că județele comparate erau similare din punct de vedere socioeconomic, având în vedere factori precum venitul, educația și condițiile de locuire.
Analiza noastră a evidențiat că deschiderea unui supercentru conduce la o creștere de până la 7% a deșeurilor de consum. Această creștere este semnificativ mai mare în cazul deschiderilor de supercentre noi decât în cazul extinderii magazinelor obișnuite în formate mari.
DE CE ESTE IMPORTANT ACEST FENOMEN
De decenii, magazinele tradiționale au fost înlocuite treptat de retailerii mari: centre comerciale, supercentre și magazine de mari dimensiuni. Chiar dacă există dovezi că multe dintre aceste branduri cunoscute încep să își rethinkuie strategia în direcția unor magazine de dimensiuni mai mici, peisajul comercial continuă să fie dominat de supercentre.
Aceste mari magazine încurajează consumul masiv prin modificări treptate ale comportamentelor consumatorilor. De exemplu, retailerii care operează la scară largă își subevaluează adesea prețurile comparativ cu magazinele de cartier. Strategia ‘prețuri de zi cu zi’ a Walmart este un exemplu concludent; această abordare oferă cumpărătorilor un preț constant pe parcursul anului, eliminând nevoia de reduceri ocazionale.
Un alt factor care contribuie la supra-cumpărare este amplasarea tipică a supercentrelor, care sunt plasate de obicei departe de zonele rezidențiale. Aceasta face ca consumatorii să fie motivați să maximizeze utilitatea fiecărei vizite, generând coșuri de cumpărături mai mari pentru a evita mai multe deplasări.
Din păcate, această supra-cumpărare duce la risipa de alimente, multe dintre produsele achiziționate ajungând să expire sau să rămână nefolosite în casele oamenilor. Deși pentru retaileri aceasta poate fi o strategie profitabilă, consecințele asupra societății și mediului sunt devastatoare, generând miliarde de dolari în deșeuri. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Statele Unite produc aproape 300 de milioane de tone de deșeuri de consum anual.
CE RĂMÂNE DE ÎNȚELES
Acum că am măsurat efectul ‘supercentrelor’, suntem dornici să identificăm soluții pentru aceste probleme. Unele dintre soluțiile existente se bazează pe implementarea unor politici care încurajează schimbări de comportament în rândul consumatorilor. De exemplu, multe orașe au adoptat politici de tip ‘plătești în funcție de ce arunci’, care taxează cetățenii în funcție de volumul de deșeuri generate.
Alte soluții sunt mai structurale, cum ar fi reintroducerea magazinelor de cartier și dezvoltarea unor canale puternice ale economiei circulare. Aceste magazine pot juca un rol important în atenuarea efectului supercentrelor, permițând cumpărături mai mici, dar mai frecvente, și reducând semnificativ risipa.
În multe orașe, inițiativele care promovează comercianții locali și magazinele câștigă tracțiune, aducând beneficii nu doar consumatorilor, ci și economiilor locale. Aceste soluții ar putea încuraja consumul sustenabil și ar avea un impact pozitiv asupra creării de locuri de muncă, deoarece micile afaceri reprezintă 62% din noile locuri de muncă create.
Un alt aspect al soluțiilor implica valorificarea economiei de reutilizare, care poate oferi un canal prin care surplusul și bunurile folosite să circule. Deși canalele de reutilizare, atât offline cât și online, sunt disponibile prin centre de second-hand, bănci de alimente și platforme de vânzări, acestea rămân în mare parte subutilizate.
Identificarea și implementarea agresivă a acestor soluții ar putea fi nu doar semnificative din punct de vedere economic, ci și benefice pentru mediu. Totuși, este esencial să continuăm să studiem care soluții sunt cele mai eficiente și de ce.
