Angajații sunt mai predispuși la ‘plecarea tăcută’ când simt mai puțin control, arată un studiu.

Florentina

Fenomenul „Quiet Quitting”: O Privire Asupra Reducerii Angajamentului Profesional

Azi mai mult ca niciodată, angajații aleg să facă minimul necesar la locul de muncă. Această tendință de a „renunța în tăcere”, cunoscută și sub numele de quiet quitting, a reieșit din diverse nereguli în mediul profesional. Departe de a fi o problemă nouă, aceasta a prins avânt în ultimele luni, având rădăcini adânci în disconfortul și nemulțumirea lucrătorilor.

Un Studiu Revelator: Controlul Perceput și Reducerea Angajamentului

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Stevens Institute of Technology aduce în discuție modul în care percepția angajaților asupra controlului asupra vieții lor influențează gradul de implicare la locul de muncă. În perioade de incertitudine, cum ar fi pandemia, angajații devin mai predispuși să se retragă în roluri pasive, limitându-și eforturile doar la îndeplinirea cerințelor minime ale locului de muncă.

Cauzele Fundamentale: Oamenii și „Cultura Degradării”

Deși nu este vorba de o resignare formală, acțiunile de quiet quitting sugerează o formă de disconfort profund și lipsă de motivare. Angajații, în loc să-și depășească limitele, aleg să-și restrângă angajamentul, ceea ce se reflectă într-o stare generală de nemulțumire și de diminuare a dedicării față de angajator. Aceasta este o reacție naturală într-un climat profesional care nu mai oferă siguranța necesară.

Percepții de Înlocuibilitate și Diminuație Afectivă

Studiul subliniază că un sentiment crescut de înlocuibilitate, combinat cu o diminuare a angajamentului afectiv față de angajator, contribuie la apariția quiet quitting-ului. Această atitudine reduce nu doar productivitatea, ci și satisfacția generală a angajatului, creând un cerc vicios de neliniște și frustrări.

Oportunități de Îmbunătățire: Crearea Unui Mediu Favorabil

Deși quiet quitting poate părea o soluție tentantă, există resurse și strategii ce pot combate această tendință. Lucrătorii devin mai angajați atunci când simt că vocea lor contează, că opțiunile și contribuțiile lor sunt apreciate. Crearea unui mediu de lucru unde simțul agendei personale este recunoscut poate reduce semnificativ voința de a face doar minimul necesar.

Concluzie: Imperativul Regăsirii Angajamentului

Este esențial să nu ignorăm efectele negative ale quiet quitting-ului. Fiecare angajator ar trebui să își reevalueze abordarea față de angajați, să înțeleagă provocările cu care se confruntă și să acționeze pentru a restabili un sentiment de control și încredere în rândul acestora. Fără o astfel de intervenție, fenomenul ar putea continua să crească, afectând nu doar individul, ci și întreaga cultură organizațională.

Sursa: Phys.org

Share This Article