Site-urile web ale conferințelor climatice emit de 10 ori mai mult carbon decât site-urile medii, susține un studiu
Un studiu realizat de Universitatea din Edinburgh a relevat că site-urile web ale conferințelor COP emit cu până la 10 ori mai mult carbon per vizită decât paginile web obișnuite. Publicat în jurnalul PLOS Climate, cercetarea a arătat o creștere alarmantă a emisiilor de carbon generate de site-urile conferințelor COP de-a lungul timpului.
În perioada premergătoare summitului ONU COP30, cercetătorii au observat o creștere semnificativă a emisiilor de carbon, care au crescut cu peste 13.000% între 1995, anul în care a avut loc prima Conferință a Părților (COP), și 2024. Această expansiune a emisiilor este parțial atribuită creșterii exponențiale a puterii de calcul și utilizării internetului, care acum reprezintă până la 3% din toate emisiile.
Cercetătorii au analizat datele arhivei web pentru a evalua schimbările în amprenta de carbon a site-urilor COP pe parcursul a 30 de ani. Constatările au arătat că emisiile au rămas relativ scăzute până la COP14, în 2008, când site-urile emiteau echivalentul a 0,02g de carbon per vizionare de pagină. Începând cu COP15, emisiile au crescut brusc, cu pagini care, în medie, emit peste 2,4g de carbon per vizită, comparativ cu 0,36g pentru paginile web obișnuite.
Această creștere a fost corelată cu utilizarea din ce în ce mai mare a conținutului multimedia, care necesită o putere de calcul mai mare. Pe lângă impactul de mediu crescut al site-urilor COP, cercetătorii au observat că emisiile cauzate de traficul de internet către aceste pagini au crescut exponențial.
De exemplu, în timpul COP3, în 1997, primele date disponibile arată că vizitele pe site-uri au generat echivalentul a 0,14kg de carbon, o cantitate pe care un copac matur o poate absorbi în două zile. Comparativ, ar fi nevoie de 10 copaci maturi să absoarbă nivelul de carbon emis în urma vizitelor pe pagina de start a COP29, ce a atins 116,85kg — o creștere de peste 83.000%.
Cercetătorii subliniază că este prea devreme pentru a calcula emisiile carbonice ale site-ului COP30, dar menționează că acesta nu este găzduit pe o infrastructură energetică regenerabilă verificată. În urma analizei, cercetătorii propun câteva recomandări practice pentru reducerea amprentei digitale a site-urilor, inclusiv impunerea de limite stricte asupra dimensiunilor paginilor, optimizarea layout-urilor site-urilor și găzduirea acestora pe servere alimentate de energie regenerabilă.
Această analiză reprezintă prima utilizare a arhivelor web, precum Internet Archive, pentru a urmări impactul de mediu al site-urilor de-a lungul timpului. Abordarea inovatoare — folosind un cod informatic personalizat, disponibil gratuit — poate fi aplicată pentru a evalua impactul ambiental istoric al altor site-uri de internet.
Profesorul Melissa Terras, de la Institutul de Informatica pentru Design de la Edinburgh College of Art, afirmă: „Amprenta digitală a site-urilor și cum a crescut în timp merită o atenție mai mare. În această utilizare inovatoare a arhivelor web ca sursă de date pentru a măsura cum site-urile s-au extins, am ales să ne concentrăm întâi asupra conferințelor COP, având în vedere că acestea sunt în centrul multor discuții despre schimbările climatice.”
Ph.D. studentul David Mahoney, de la același institut, adaugă: „Deși inteligența artificială captează corect atenția multora astăzi, site-urile web rămân cea mai extinsă formă de interacțiune dintre oameni și computere și unul dintre cei mai mari contribuitori la impactul de mediu al internetului. Munca noastră arată cum reutilizarea arhivelor web poate expune acest punct oarbă în creștere, chiar și în rândul organizațiilor implicate în familiile de discuții climatice.”
Professor Frauke Zeller, tot de la Institutul de Informatica pentru Design, a adăugat: „Suntem încântați să prezentăm această cercetare inovatoare și modul în care aceasta creează un impact la o scară academică, societală și internațională mai largă. Institutul nostru este un loc unic pentru dezvoltarea instrumentelor inovatoare de analiză a datelor, într-o colaborare interdisciplinară între științele umaniste și cercetarea informatică, care vizează să facă o diferență nu doar în contexte academice, ci și în societate.”
