Oamenii pot influența comportamentul pescărușilor prin tonul vocii
Un studiu recent a confirmat ceea ce mulți dintre noi am bănuit deja: strigătele adresate pescărușilor funcționează. Cercetătorii au demonstrat că pescărușii din mediul urban, în special cei de tip herring gull, răspund viceversa la sunetele umane, precum tonul vocii, și își modifcă comportamentul în funcție de acesta.
Experimentul a fost inițiat de o echipă de cercetători din Marea Britanie, care au descoperit că pescărușii percep strigătele bărbaților ca pe o amenințare. Aceasta nu este o noutate totală, având în vedere studiile anterioare care au arătat că acești păsări reacționează la sunete umane percepute ca fiind agresive. În cadrul experimentului, cercetătorii au folosit înregistrări cu bărbați strigând „Nu! Stai departe! Asta e mâncarea mea!” și în comparație cu sunete neutre, asigurându-se astfel că observă reacția păsărilor.
Astfel, au fost efectuate teste în orașe de coastă, unde pescărușii sunt bine cunoscuți pentru obiceiul lor de a fura mâncarea de la turiști. Cu ajutorul unei cutii de plastic cu cartofi prăjiți, cercetătorii au reușit să observe comportamentul păsărilor după expunerea la diferite tonuri ale vocii. Rezultatele au arătat că pescărușii au fost mult mai predispuși să plece în urma unui strigăt, opus decât mesajul transmis cu o voce normală.
Pentru a întări observațiile, echipa a folosit și sunete de la ciocârlii europene ca grup de control, constatând că păsările nu au răspuns în mod similar la acestea. De asemenea, este demn de remarcat că masculii au fost selectați pentru înregistrări, având în vedere că majoritatea incidentelor de agresiune față de pescăruși implică bărbați, motiv pentru care s-a speculat că păsările ar putea percepe voci masculine ca fiind mai amenințătoare.
Aceste descoperiri ne pot conduce la metode non-violente de a gestiona conflictele cu aceste păsări, în special în mediile urbanizate, unde pescărușii și oamenii interacționează frecvent. De exemplu, o metodă similară a fost sugerată și într-un studiu anterior, în care s-a constatat că simpla privire fixă înspre pescăruși putea determina păsările să renunțe la furatul alimentelor. Astfel, conștientizarea că nu trebuie să le oferim hrană ar putea contribui semnificativ la reducerea acestor întâlniri neplăcute.
Pescărușii herring gull sunt considerați specii de conservare îngrijorătoare, iar numărul lor a scăzut semnificativ în ultimele decenii din cauza poluării, vânatului excesiv și deteriorării habitatului natural. Aceste observații subliniază că educarea publicului și adoptarea unor tehnici de prevenție pot influența pozitiv interacțiunile dintre oameni și fauna sălbatică.
