În Kirgizstan, cel mai mare pădure de nuci naturală se subțiază

Florentina

Încetinirea pădurii de nuc din Kyrgyzstan

În inima munților Kyrgyzstanului, cea mai mare pădure naturală de nuc din lume, situată în jurul satului Arslanbob, se află într-un proces de degradare alarmant. Acest loc, care a reprezentat de-a lungul generațiilor o sursă de sustenabilitate economică și culturală pentru comunitățile locale, suferă din cauza suprapășunatului, tăierilor ilegale și schimbărilor climatice care au dus la creșteri de temperatură.

Asel Alisheva, o pensionară din satul Arslanbap, își amintește cum pădurea era cândva densă și plină de viață. Acum, ea observă o transformare drastică: „Pădurea a început să se subțieze. Când mă aventuram mai departe, era imposibil să mă plimb; acum, însă, sunt atât de mulți oameni aici,” afirmă Alisheva, în timp ce sparge nuci într-o mică măsuță de pe marginea drumului.

Walnut-urile sunt nu doar un simbol cultural, ci și o resursă economică vitală. Zakir Sarymsakov, un expert în silvicultură din regiune, susține că „niciunde în lume nu există o concentrație atât de mare de păduri naturale de nuc,” subliniind bogăția diversității speciilor de nuci ce se regăsește în acest areal. De asemenea, Arno Narynbaeva, o localnică în vârstă de 53 de ani, declară: „Aceasta este singura noastră modalitate de a ne câștiga existența. Nu avem alte surse de venit.”

Recuperarea dintr-o recoltă slabă

În ciuda valorii sale economice, recoltarea nucilor a fost sever afectată în ultimii ani. Zhazgul Omurzakova, o comerciantă de nuci, își exprimă dezamăgirea față de scăderea semnificativă a producției: „În anii 2000, adunam până la 15 tone pe zi. Acum, ne limităm la trei sau patru tone, iar această tendință continuă să scadă.”

Cauza acestei crize se leagă de schimbările climatice, care au dus la o creștere a temperaturilor cu aproximativ 1,5 °C în Centrul Asiei din 1991, fiind dublul mediei globale. Efectele acestor condiții mai calde sunt devastatoare: „Nucile se strică, se transformă în roșii în interior și își pierd din calitate,” explică Narynbaeva, observând cum conținutul de nucă devine mai puțin atrăgător pentru comercianți.

Încercări de restaurare a mediului

În ciuda dificultăților, localnicii fac eforturi susținute pentru a restabili pădurea. Temir Emirov, un lucrător din pepiniera de arbori din Arslanbob, subliniază impactul secetei persistente: „În ultimii doi-trei ani, nu a mai plouat, iar temperatura a crescut. Pământul s-a uscat, iar iarba s-a ofilit.” Această realitate complică și mai mult eforturile de replantare.

Una dintre soluțiile discutate de comunitate este utilizarea mai eficientă a potențialului comercial al nucilor. Ibragim Turgunbekov, șeful rangerilor forestieri, propune valorificarea produselor derivate din nuci, precum uleiuri sau parfumuri, pentru piețele europene. „Dacă reușim să producem și să vindem aceste bunuri la prețuri mai mari, localnicii vor fi mai motivați să aibă grijă de pădure,” afirmă el.

Pe de altă parte, tinerii precum Abdulaziz Khalmuradov, în vârstă de 16 ani, își propun să dezvolte inițiative legate de turismul sustenabil. „Turismul în Arslanbob este subdezvoltat. Dacă numărul turiștilor crește, și veniturile vor crește,” conchide el, visând la un viitor în care pădurile de nuci nu sunt doar o sursă de hrană, ci și o atracție pentru vizitatori.

În concluzie, pădurea de nuci din Kyrgyzstan nu este doar un ecosistem vulnerabil, ci și un simbol al tradițiilor și valorilor economice ale comunității locale. Eforturile de conservare sunt esențiale nu doar pentru supraviețuirea nucilor, ci și pentru întreaga comunitate care depinde de acestea.

Share This Article