ANALIZĂ INOVATIVĂ OFERĂ PERSPECTIVE NOI ASUPRA EXEMPLARELOR VECI DE ADN
O tehnică analitică adaptată studiilor de ADN antic permite recuperarea și secvențierea materialului genetic din probe de țesut vechi de aproape un secol, care au fost fixate în formol. Această abordare inovatoare nu doar că preservează fragmentele mici de ADN, ci și facilitează detectarea atât a mutațiilor umane, cât și a speciilor bacteriene asociate, deschizând noi oportunități în investigarea evoluției bolilor istorice și a schimbărilor microbiene.
Valoarea ADN-ului vechi în cercetarea bolilor
Instituțiile de cercetare din întreaga lume găzduiesc informații genetice valoroase care ar putea ajuta la elucidarea nenumăratelor mistere medicale. Totuși, ADN-ul se degradează în timp, ceea ce îngreunează analiza probelor mai vechi de 20 de ani prin metode analitice convenționale. Tehnologiile moderne au revoluționat capacitatea cercetătorilor de a învăța despre boli, dar au fost folosite, în principal, pe probele genetice moderne. Această limitare creează obstacole în înțelegerea bolilor vechi și a modului în care acestea evoluează în timp.
O echipă de cercetare de la Universitatea din Chicago
Prin adaptarea unor tehnici inițial utilizate pentru studierea ADN-ului antic din specimenele arheologice, o echipă de cercetători de la Universitatea din Chicago a reușit să recupereze informații genetice din probe medicale colectate între 1932 și 2023. Această lucrare a fost prezentată la reuniunea anuală a Asociației pentru Patologia Moleculară (AMP) din 2025, care a avut loc în Boston, între 11 și 15 noiembrie.
Cancerul colorectal – un focus actual
Cercetătorii au ales să se concentreze asupra cancerului colorectal, având în vedere că acesta a devenit mult mai frecvent în rândul tinerilor în ultimele decenii, fără o explicație clară. Astăzi, un tânăr de 35 de ani are o probabilitate dublă de a dezvolta cancer colorectal comparativ cu un tânăr de aceeași vârstă din 1985.
Extracția ADN-ului din probe de țesut
În studiul lor, cercetătorii au izolat țesut tumoral din probe fixate în formaldehidă și învelite în parafină pentru extracția ADN-ului. Au optimizat procesul de îndepărtare a cerii și a conservanților chimici pentru a maximiza cantitatea de ADN utilizabil. Apoi, au folosit tehnici personalizate pentru a transforma fragmentele de ADN într-un format lizibil pentru secvențiere.
Modificarea protocoalelor de secvențiere
Echipa a creat un sistem personalizat utilizând unelte digitale, de obicei rezervate pentru analiza ADN-ului antic, pentru a putea potrivi probele cu ADN-ul uman, chiar și în cazurile de ADN lipsă sau deteriorat. După verificarea calității ADN-ului, au secvențiat genomul utilizând secvențierea întregului genom și un panou de îmbogățire a genelor țintă (OncoPlus) pentru a identifica mutațiile genetice care conduc la creșterea tumorii.
Studiul ADN-ului bacterian din probele tumorale
Odată ce au obținut datele necesare, cercetătorii au analizat ADN-ul non-uman găsit în probele de țesut pentru a identifica bacteriile care ar fi putut afecta tumora. Dr. Alexander Guzzetta, M.D., Ph.D., care a supravegheat proiectul împreună cu cercetătoarea de ADN antic Maanasa Raghavan, Ph.D., a subliniat importanța descoperirilor lor: „Când am analizat ADN-ul bacterian din țesuturile cancerului de colon, nu am găsit doar microbi normali de intestin, ci și specii bacteriene specific asociate cu cancerul de colon.”
Perspective de viitor
Echipa își propune acum să refineze metodele de analiză pentru a înțelege mai bine aceste bacterii și modul în care prezența lor a evoluat de-a lungul timpului. Deși în prezent echipa se concentrează pe cancerul colorectal, Dr. Guzzetta speră că alți cercetători vor folosi această tehnică pentru a studia modificările altor boli pe parcursul timpului.
Importanța acestei tehnici inovatoare
„Există un potențial uriaș pentru alte grupuri de a folosi aceste abordări pentru a dezvălui cauzele fundamentale care stau la baza schimbării peisajului bolilor moderne,” a adăugat Guzzetta. „Această abordare ar putea deschide calea pentru studierea modului în care bolile evoluează de-a lungul decadelor și pentru a arunca lumină asupra modului în care biologia lor s-a schimbat în timp.”
