Astronomii dezvăluie ‘Inel de Diamant’ platesc în Cygnus X ca fiind rămășița unei bule cosmice
Un grup internațional de cercetători condus de Universitatea din Köln a descoperit misterul unui fenomen cosmic extraordinar cunoscut sub numele de „Inel de Diamant” în regiunea de formare a stelelor Cygnus X. Această structură gigantică, în formă de inel, formată din gaz și praf, seamănă cu un inel de diamante strălucitor. Spre deosebire de alte structuri similare care sunt de obicei sferice, acest inel are o formă plată, iar modul în care a fost creat a rămas până acum un mister.
Rezultatele acestei cercetări au fost publicate în revista Astronomy & Astrophysics sub titlul „Inelul de Diamant în Cygnus X: o etapă avansată a unei bule expandante de carbon ionizat”. Diametrul inelului este de aproximativ 20 de ani lumină, iar el strălucește intens în lumina infraroșie. Aceasta este rămășița unei bule cosmice, care a fost odată generată de radiația și vânturile unei stele masive. Spre deosebire de alte obiecte similare, „Inelul de Diamant” nu are o cojire sferică care să se extindă rapid, ci doar un inel care se extinde încet.
„Pentru prima dată, am observat stadiul final al unei astfel de bule de gaz într-o structură clar plată,” explică Simon Dannhauer de la Institutul de Astrofizică al Universității din Köln, care a condus studiul. „Bula s-a ‘rupt’, deoarece gazele au reușit să scape în zonele mai rarefiate din jur. Tot ce a rămas a fost forma plată specifică.”
Simulările pe computer arată că bula s-a extins inițial în toate direcțiile, iar ulterior a scăpat perpendicular pe nor. Ceea ce a rămas este structura „Inelului de Diamant” pe care o observăm astăzi. Această formare cosmică are o vârstă estimată de 400.000 de ani, ceea ce este foarte tânăr în comparație cu durata de viață a stelelor masive. Sebastian Vider, de la Universitatea din Köln, a realizat aceste simulări pe noul supercomputer „RAMSES”.
Bula alcătuită din carbon ionizat a fost odată inflată de o stea fierbinte cu o masă de aproximativ 16 ori mai mare decât a Soarelui nostru. Această stea încălzește gazul și praful până la punctul în care acestea strălucesc. Observațiile de acest tip sunt tehnic foarte dificile și au fost posibile doar cu ajutorul observatorului zburător SOFIA (Observatorul Stratosferic pentru Astronomie Infraroșie).
Cu SOFIA, o aeronavă Boeing modificată care zboară la o altitudine de 13 kilometri sau mai mult, cercetătorii pot observa un interval de lungimi de undă al luminii care nu este accesibil de pe Pământ. Astfel, cercetătorii au reușit să măsoare cu precizie mișcarea gazului: inelul se extinde cu aproximativ 1,3 kilometri pe secundă, ceea ce corespunde unei viteze de aproximativ 4.700 km/h, și este, de fapt, destul de lent în comparație cu alte bule similare.
Această descoperire oferă informații valoroase despre modul în care radiația și vânturile stelelor tinere modelează mediul înconjurător și, astfel, influențează formarea de noi stele. „Inelul de Diamant” este un exemplu principal al influenței enorme pe care stelele individuale o pot avea asupra complexelor întregi de nori, afirmă Dr. Nicola Schneider, coautor al studiului.
„Astfel de procese sunt cruciale pentru înțelegerea formării stelelor în galaxia noastră, Calea Lactee,” continuă Dr. Robert Simon.
Însă, există încă o mică dezamăgire pentru romantici. Studiul arată, de asemenea, că ceea ce pare a fi un „Inel de Diamant” de pe Pământ constă de fapt din două obiecte individuale. Se pare că „diamantul”, un grup de stele tinere, este doar o parte a inelului, aflându-se de fapt la câteva sute de ani lumină în fața acestuia.
Informații suplimentare pot fi găsite în articolul „Inelul de Diamant în Cygnus X: Etapa avansată a unei bule expandante de carbon ionizat”, publicat în Astronomy & Astrophysics.
