Prognozele meteo, semnificativ mai puțin precise în țările sărace
Prognozele meteo influențează nenumărate decizii zilnice, de la momentul însămânțării culturilor până la pregătirea autorităților pentru valuri de căldură. Însă utilitatea lor depinde considerabil de regiunea în care trăiesc oamenii, arată o analiză publicată în Nature Communications.
Manuel Linsenmeier, profesor de economie a mediului la Centrul pentru Studii Computaționale Critice al Universității Goethe din Frankfurt, împreună cu Jeffrey Shrader de la Universitatea Columbia, au comparat prognozele globale ale Centrului European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) din perioada 1985–2020 cu condițiile meteorologice observate. Analiza s-a concentrat pe prognozele de temperatură pe termen scurt, fiind examinate și predicțiile pentru precipitații și presiunea la suprafață.
Rezultatele arată un tipar clar: prognozele de temperatură sunt mai precise în țările cu venituri mari, atât pentru intervalul de una până la șapte zile. O prognoză pe șapte zile într-o țară cu venituri mari este, în medie, mai precisă decât una pe o singură zi într-o țară cu venituri mici.
Deși acuratețea prognozelor a crescut substanțial la nivel mondial din anii 1980, decalajul dintre țările bogate și cele sărace s-a redus doar modest. Geografia explică aproximativ două treimi din variația globală a acurateței, prognozele fiind mai dificil de realizat în tropice, unde se află multe țări cu venituri mici.
Un alt factor îl reprezintă diferențele dintre sistemele de observare meteorologică. Țările cu venituri mici au, de regulă, mai puține stații meteo la sol și radiosonde, iar instrumentele existente raportează observații mai rar. Analiza sugerează că aceste lacune explică o parte din variația acurateței.
Capacitatea serviciilor meteorologice naționale contează și ea. Puține țări operează propriile modele globale de prognoză, majoritatea bazându-se pe datele produse de câteva centre internaționale, pe care le adaptează cu modele regionale și observații locale. Circa 76% dintre țările cu venituri mari transmit prognoze oficiale pentru capitalele lor către Organizația Meteorologică Mondială, față de doar 19% dintre cele cu venituri mici.
Linsenmeier subliniază că deși geografia nu poate fi schimbată, există soluții concrete: consolidarea rețelelor de observare, îmbunătățirea modelelor și dezvoltarea capacității serviciilor meteorologice naționale. Cooperarea internațională este esențială, întrucât observațiile și prognozele funcționează ca o infrastructură globală, iar investițiile în regiunile deservite insuficient aduc beneficii dincolo de granițe.
Studiul face parte dintr-un program mai amplu privind valoarea socială și economică a informațiilor meteo. O lucrare publicată în 2026 în Proceedings of the National Academy of Sciences a arătat că prognozele de temperatură mai precise, în special în zilele caniculare, reduc mortalitatea. Pe măsură ce schimbările climatice intensifică valurile de căldură, îmbunătățirea acurateței prognozelor devine tot mai importantă.
