Tarifele americane, un mecanism de redistribuire a veniturilor între sectoare și state
Tarifele comerciale sunt discutate de obicei ca instrument de politică comercială, dar un studiu realizat de cercetători de la University of Chicago Booth School of Business, Princeton University și MIT le analizează ca pe un mecanism de redistribuire a averii. Conform cercetării, dezechilibrul din balanța comercială generat de tarife produce transferuri monetare semnificative de la anumite categorii de lucrători către altele, indiferent de motivele din spatele acestor bariere comerciale.
Studiul, condus de profesorul Rodrigo Adão de la Chicago Booth, împreună cu John Sturm Becko de la Princeton și Arnaud Costinot și Dave Donaldson de la MIT, a pornit de la datele americane din perioada 2017–2019, defalcate pe cele 50 de state și District of Columbia. Cercetătorii au analizat tranzacții din 21 de industrii cu produse comercializabile, folosind sectorul serviciilor drept punct de referință, deoarece acesta nu este supus tarifelor.
„Tarifele americane ajung să reprezinte un transfer de la cei angajați în servicii către cei angajați în sectoarele comercializabile”, a declarat Adão. „Variația tarifelor între bunuri creează câștiguri mai mari sau mai mici pentru lucrătorii din diferite sectoare comercializabile.”
Cercetătorii au estimat modul în care tarifele au afectat produsele importate, iar aceste estimări au stat la baza unui model teoretic validat ulterior cu date reale. Modelul a reușit să reproducă efectele concrete ale modificărilor de politică tarifară din 2018. O premisă centrală a analizei este că schimbările observate în importurile reale între 2017 și 2019 au rezultat din dorința factorilor de decizie de a favoriza anumite categorii în detrimentul altora, nu din transformări fundamentale ale economiei americane.
Conform rezultatelor, dacă tarifele nu ar fi redistribuit averea, persoanele situate la percentilele 90, 95 și 99 ale estimărilor cercetătorilor ar fi înregistrat câștiguri reale mai mici cu 538, 1.727 și, respectiv, 2.861 de dolari. În schimb, persoanele de la percentila 10 ar fi câștigat cu 621 de dolari mai mult. Aceste diferențe au fost determinate în mare măsură de discrepanțele dintre efectele tarifelor asupra sectoarelor specifice, factorii de decizie părând să fi favorizat unele domenii în detrimentul altora.
Datele arată că veniturile din sectoarele de îmbrăcăminte, metale și vehicule aveau o valoare cu 140% mai mare pentru factorii de decizie decât media americană. Anumite state au avut de câștigat: veniturile din Florida, Vermont și Wyoming au fost evaluate peste media națională, dar doar cu 7%. Rezultatele studiului sunt consecvente cu teoria potrivit căreia lobby-ul joacă un rol semnificativ în modelarea protecționismului comercial american, explicând aproximativ o cincime din variația generală a câștigurilor și pierderilor financiare din tarife între sectoare și regiuni.
Cu toate acestea, persoanele din statele oscilante nu au beneficiat de avantaje semnificativ mai mari, ceea ce ridică îndoieli cu privire la teoria conform căreia eforturile de a atrage favorurile unor alegători puternici din punct de vedere politic ar fi un motor important al politicii tarifare americane.
