Șapte limite planetare depășite, toate la niveluri record
Un nou bilanț anual arată că șapte dintre cele nouă limite planetare sunt depășite, toate aflându-se la cele mai ridicate niveluri înregistrate. Acidificarea oceanelor este cea mai recentă limită depășită, în 2025. Raportul, la care au contribuit peste 60 de oameni de știință, este realizat de Laboratorul de Știința Limitelor Planetare din cadrul Institutului de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam.
Limitele planetare descriu procesele interconectate care trebuie menținute în limite sigure pentru a păstra stabilitatea planetei. Cele șapte limite depășite sunt schimbările climatice, modificarea integrității biosferei, schimbarea utilizării terenurilor, modificarea apei dulci, modificarea fluxurilor biogeochimice, introducerea de entități noi și acidificarea oceanelor. Doar epuizarea ozonului stratosferic și încărcarea cu aerosoli atmosferici s-au îmbunătățit în ultimul deceniu, deși autorii avertizează că progresul global poate masca niveluri nesigure de aerosoli în unele regiuni.
„Diagnosticul este fără echivoc. Presiunea crește la fiecare limită planetară aflată deja în afara spațiului de operare sigur. Riscul unor schimbări de amploare, persistente și potențial ireversibile crește, iar marja noastră de eroare se micșorează”, a declarat Boris Sakschewski, om de știință și autor principal al raportului.
Johan Rockström, director al institutului și coautor, a adăugat: „Nu avem luxul timpului, dar avem cunoștințele, capacitatea și soluțiile pentru a schimba cursul. Accelerarea acțiunilor pentru a reveni în spațiul sigur este esențială pentru a proteja viețile și mijloacele de trai.”
Un an de evenimente extreme
Raportul vine după 12 luni marcate de extreme pe uscat și în oceane. Inundațiile musonice din Pakistan au afectat peste 6,9 milioane de oameni. Conținutul global de căldură al oceanelor a atins un nou record în 2025, iar uraganul Melissa a ajuns rapid la categoria 5 și a lovit Jamaica după ce a trecut peste ape excepțional de calde. Între ianuarie 2023 și septembrie 2025, stresul termic la nivel de albire a afectat aproximativ 84,4% din zona recifelor de corali, cel mai mare eveniment de albire în masă observat până acum.
În 2026, Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă perioadă iunie–iulie din istorie, însoțită de secetă în Franța, Spania, Germania și Regatul Unit, cu incendii majore în Europa și Canada. Temperaturi record au fost înregistrate și în Japonia, Coreea de Sud și părți din Orientul Mijlociu.
Hindou Oumarou Ibrahim, președinta Planetary Guardians, a declarat: „Acestea nu sunt urgențe separate; planeta ne spune, în fiecare regiune simultan, că este dezechilibrată. Datele confirmă ceea ce comunitățile din prima linie știu deja din proprie experiență.”
Juan Manuel Santos, fost președinte al Columbiei și co-vicepreședinte al Planetary Guardians, a spus: „Șapte din nouă limite sunt depășite și nicio națiune nu le poate restabili singură; acesta este un proces de pace la care întreaga lume trebuie să se angajeze, începând de acum.”
Rezervele naturale de carbon, sub presiune
Vegetația și solurile absorb o parte substanțială din emisiile de dioxid de carbon, dar căldura repetată, seceta, incendiile și degradarea ecosistemelor pot reduce această absorbție și, în unele regiuni, pot transforma ecosistemele din rezerve în surse de carbon. Raportul de anul acesta analizează dacă modelele folosite pentru calcularea rezervei de carbon terestre ar putea supraestima reziliența acesteia.
„Calea noastră spre zero emisii nete se bazează pe rezerve de carbon funcționale. Observațiile actuale trag un semnal de alarmă că planeta ar putea pierde capacitatea de tamponare împotriva presiunilor tot mai mari”, a spus Sakschewski.
