Schimbarea comportamentului țânțarilor: de la nectar la sânge
Un nou studiu publicat în revista Current Biology dezvăluie mecanismul prin care femelele tinere de țânțar Aedes aegypti trec de la hrănirea cu nectar la căutarea sângelui. Cercetarea, condusă de profesorul Rickard Ignell de la Universitatea Suedeză de Științe Agricole, împreună cu colegi din Etiopia și Statele Unite, a identificat un receptor olfactiv cheie în acest proces.
Pentru femelele de țânțar proaspăt eclozate și pentru cele de câteva zile, comportamentul de căutare a nectarului este esențial. Ele au nevoie să acumuleze rezerve de energie pentru a-și crește șansele de supraviețuire, capacitatea de zbor și abilitatea de dispersie. În timpul maturizării sexuale, ele dezvoltă capacitatea de a consuma sânge, un proces accelerat după împerechere și legat de atracția față de oameni.
Cercetătorii au descoperit că receptorul olfactiv Or117 este sensibil la camfor și la substanțe similare găsite în mirosul florilor care atrag aceste insecte. Acest receptor s-a dovedit esențial pentru comportamentul de căutare a nectarului la femelele tinere, neîmperecheate.
Pe măsură ce femelele îmbătrânesc și după împerechere, ele încetează să mai fie atrase de mirosurile florale, iar sensibilitatea lor la camfor scade. Această schimbare coincide cu tranziția către căutarea hranei cu sânge, orientată spre oameni.
„Femelele de țânțar sunt echipate cu un număr mare de receptori olfactivi, în special pe antene. Receptorii funcționează ca un mecanism de tip «lacăt și cheie», prin care un singur receptor poate fi «activat» doar de anumite mirosuri. Ceea ce am arătat este că are loc o schimbare într-un singur receptor care «reconfigurează» complet comportamentul de hrănire al femelei”, explică Ignell.
Camforul are un miros distinctiv și se găsește, de exemplu, în balsamul Tiger Balm. Receptorul Or117 s-a dovedit a fi esențial pentru comportamentul de căutare a nectarului la femelele tinere, neîmperecheate.
„Cu cât înțelegem mai mult despre simțul olfactiv al țânțarilor și despre comportamentele pe care le controlează, cu atât mai mari sunt șansele de a găsi modalități de a manipula comportamentul acestor insecte care transmit boli”, conchide Ignell.
Studiul oferă perspective noi asupra modului în care țânțarii Aedes aegypti, vectori ai unor boli precum febra dengue și febra galbenă, își schimbă preferințele alimentare. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii de control al acestor insecte și de reducere a răspândirii bolilor transmise de ele.
