Urechelnițele infectate cu viermi paraziți și căutarea apei: indicii genetice
Urechelnițele europene infectate cu viermele rotund parazit Mermis nigrescens tind să se îndrepte spre apele deschise, un comportament neobișnuit pentru aceste insecte, care de obicei evită apele deschise. Un studiu recent a investigat procesele genetice din spatele acestui comportament, examinând activitatea genelor atât la gazdă, cât și la parazit.
Cercetătorii de la Universitatea din Otago din Noua Zeelandă, Institutul Neozeelandez pentru Știința Bioeconomiei, Universitatea din Columbia Britanică și Universitatea Brown au comparat urechelnițe neinfectate cu altele aflate în stadii incipiente și avansate de infecție cu Mermis nigrescens. Folosind secvențierea ARN, o tehnică ce măsoară moleculele de ARN produse atunci când genele sunt active, echipa a detectat activitatea a 12.876 de gene de urechelniță și 9.722 de gene de vierme rotund.
Analizele au arătat că 673 de gene de urechelniță și 2.672 de gene de vierme au devenit mai active, în timp ce activitatea a 593 de gene de urechelniță și 2.293 de gene de vierme a scăzut. La urechelnițe, genele asociate cu percepția senzorială și căile de semnalizare au înregistrat o activitate crescută în timpul manipulării, în timp ce nematodele au activat gene implicate în transport și secreție.
Aceste modificări coordonate sugerează un dialog molecular complex între gazdă și parazit, care ar putea contribui la comportamentul de căutare a apei. Totuși, cercetătorii subliniază că studiul nu stabilește cauza directă a acestui comportament, ci oferă indicii despre genele și procesele moleculare implicate.
Constatările, publicate în Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences, oferă prima imagine genetică cuprinzătoare a modului în care un nematod parazit manipulează comportamentul unei insecte gazdă. Parazitul nu pare să copleșească pur și simplu gazda, ci o influențează subtil prin schimbări moleculare coordonate. Procese similare ar putea sta la baza comportamentului observat la alte insecte infectate cu viermi, cum ar fi wētā din Noua Zeelandă.
Cercetătorii intenționează să continue studiile asupra modului în care viermii paraziți manipulează gazdele, inclusiv explorarea competiției sau colaborării dintre mai mulți viermi prezenți în același gazdă, un aspect care ar putea depinde de gradul lor de rudenie.
