Inteligența artificială pe platformele de petiții online: mai mult text, dar mai puțin succes
Un studiu amplu realizat pe 1,5 milioane de petiții publicate pe platforma Change.org arată că instrumentele de scriere bazate pe inteligență artificială au modificat semnificativ limbajul petițiilor, făcându-le mai lungi și mai omogene, însă nu au îmbunătățit rezultatele acestora. Dimpotrivă, în unele cazuri situația s-a înrăutățit.
Cercetătorii de la Universitatea Cornell au profitat de implementarea treptată a unui instrument de scriere cu inteligență artificială pe Change.org pentru a măsura impactul acestuia asupra rezultatelor petițiilor. Analiza a comparat petițiile redactate înainte și după introducerea instrumentului în diferite țări vorbitoare de limbă engleză.
Instrumentul a fost lansat mai întâi în Statele Unite, Marea Britanie și Canada, iar 11 săptămâni mai târziu în Australia. Această implementare eșalonată le-a permis cercetătorilor să compare tendințele dintre cele două grupuri de țări în perioada 2 octombrie – 15 decembrie 2023. Deoarece toate cele patru țări urmau tendințe similare înainte de lansarea instrumentului, diferențele apărute în timpul și după perioada de implementare au putut fi atribuite utilizării inteligenței artificiale.
Petiții mai lungi, fără îmbunătățiri în implicare
Cercetătorii au analizat efectul asupra stilului lexical prin trei caracteristici principale: diversitatea lexicală, calculată ca raport între cuvintele unice și totalul cuvintelor; lizibilitatea, determinată prin măsurarea numărului de cuvinte pe propoziție și a silabelor pe cuvânt; și lungimea petiției, incluzând textul și titlul.
Rezultatul cel mai evident a fost efectul consistent asupra caracteristicilor lexicale: petițiile redactate cu ajutorul inteligenței artificiale au fost mai lungi, cu cuvinte mai complicate și mai variate. De asemenea, s-a observat o omogenizare accentuată a limbajului din titluri. Petițiile au început să folosească frecvent formulări precum „a implementa”, „a mandata” sau „a îndemna”, termeni rar întâlniți anterior.
Pentru a evalua eficacitatea petițiilor, cercetătorii au folosit două metrici: proporția petițiilor care ating cel puțin un comentariu în 30 de zile și proporția celor care ating 10 semnături la momentul colectării datelor. Rezultatele nu s-au îmbunătățit față de nivelurile anterioare introducerii inteligenței artificiale, iar în unele cazuri s-au înrăutățit. Proporția petițiilor care au primit cel puțin un comentariu după 30 de zile a scăzut cu aproximativ 5% față de nivelul de referință anterior.
Specificitatea și distribuirea, factori posibili
Cercetătorii au formulat mai multe ipoteze pentru a explica de ce petițiile asistate de inteligența artificială nu au avut rezultate mai bune decât cele scrise exclusiv de oameni. Una dintre explicații ar fi că oamenii devin suspicioși când simt că un text este scris de un „robot”, deși cercetătorii admit că în 2023, la începutul erei asistenților de scriere precum ChatGPT, această percepție era mai puțin răspândită.
O explicație mai probabilă este că petițiile generate de inteligența artificială tind să fie mai puțin specifice și mai puțin detaliate. În plus, inițiatorii ar putea fi mai puțin motivați să distribuie pe scară largă o petiție care, cel puțin parțial, a fost scrisă de un instrument automat.
Cercetările sugerează că oamenii nu semnează o petiție în timp ce navighează pe Change.org, ci o fac pentru că o persoană sau o organizație în care au încredere le-a distribuit-o. Astfel, o scădere a distribuirilor ar putea duce la o scădere a implicării.
Studiul, publicat în Nature Human Behaviour, a fost realizat de Isabel Corpus, cercetător doctoral în știința informației și autor principal, împreună cu Mor Naaman, profesor de știința informației la Cornell Tech, Allison Koenecke, profesor asistent la Cornell Tech și Cornell Bowers, și Eric Gilbert, profesor la Școala de Informație a Universității din Michigan.
