Inteligența artificială uniformizează comunicarea corporativă, arată un studiu
Companiile care folosesc instrumente de inteligență artificială pentru a-și redacta prezentările financiare ajung să sune din ce în ce mai asemănător, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători din cadrul Universității Binghamton, Universității Kennesaw State și Universității Arizona State.
Cercetarea, intitulată „The Penalty of AI-assisted Disclosure: Language Convergence, Innovation, and Market Reaction” și publicată în revista Academy of Management Proceedings, a analizat un eșantion amplu de transcrieri de la conferințele telefonice trimestriale privind rezultatele financiare ale companiilor publice. Fiecare dintre acestea cuprindea două componente principale: prezentarea pregătită anterior și sesiunea de întrebări și răspunsuri în timp real.
Cercetătorii au constatat similarități puternice între prezentări, atribuite disponibilității larg răspândite a inteligenței artificiale. În schimb, sesiunile de întrebări și răspunsuri au tins să fie distincte, datorită naturii neplanificate a întrebărilor și răspunsurilor.
„Această diferență este importantă deoarece este consecventă cu explicația noastră: inteligența artificială influențează mai probabil comunicarea care poate fi pregătită, revizuită și perfecționată în avans decât comunicarea livrată spontan”, a declarat Jujun Huang, profesor asistent de sisteme informaționale de management la Școala de Management a Universității Binghamton.
Studiul a mai relevat că această convergență stilistică este asociată cu reacții negative mai pronunțate ale pieței la momentul inițial. Atunci când limbajul devine mai uniform, investitorii pot percepe informațiile publicate ca fiind mai șablonate și pot deduce că acestea conțin mai puține informații noi sau specifice companiei. Ca urmare, comunicarea poate părea mai puțin informativă, determinând investitorii să reacționeze mai puțin favorabil.
„M-am interesat întotdeauna de modul în care tehnologiile precum inteligența artificială schimbă nu doar felul în care lucrăm, ci și felul în care comunicăm”, a spus Huang. „Instrumentele de scriere asistate de inteligența artificială pot face comunicarea mai clară și mai eficientă, dar pot, de asemenea, să șteargă detaliile și vocea individuală care fac un mesaj informativ și credibil. Această tensiune este ceea ce mă atrage către această cercetare.”
Următorii pași pentru Huang vizează extinderea acestei cercetări către alte forme de comunicare corporativă, precum rapoarte anuale, comunicate de presă și rapoarte de sustenabilitate, pentru a vedea dacă apar tipare similare. Cercetătoarea speră că studiul său poate ajuta la clarificarea efectelor pe termen lung ale comunicării asistate de inteligența artificială.
„Nu văd această cercetare ca pe un argument împotriva inteligenței artificiale”, a declarat Huang. „Inteligența artificială poate fi un instrument foarte util. Întrebarea importantă este cum să o folosim cu chibzuință.”
