Dezinformare online: de ce stilul contează mai mult decât ne așteptăm
Cercetările recente arată că modul în care este prezentată informația corectă contează atât de mult, încât poate determina o creștere semnificativă a interesului. Într-un experiment, două mesaje care duceau către aceleași informații verificate despre vaccinare au avut rezultate diferite: cel formulat cu un limbaj familiar pentru comunitățile vizate a fost cu aproximativ 52% mai probabil să fie accesat decât cel neutru.
Autoarea și autorii studiului au pornit de la observații realizate timp de mai multe luni asupra comunităților australiene de pe Facebook în care circulau naratiuni antivaccinare și de extremă dreapta. În aceste grupuri, informațiile veneau la pachet cu un sentiment de apartenență, iar mesajele sunau adesea ca o îngrijorare împărtășită între prieteni.
Trei profiluri, același mesaj, formulări diferite
Pe baza observațiilor, cercetătorii au construit trei profiluri ficționale de public: Jennifer, o tânără mamă îngrijorată de vaccinare; Patrick, un profesor pensionar preocupat de viitorul nepoților; și Aaron, un tânăr pasionat de fitness și tehnologie. Aceste profiluri au fost folosite pentru a selecta publicul căruia i-au fost adresate anunțuri pe Facebook și pentru a redacta mesaje în stiluri familiare.
Pentru Jennifer s-a folosit un limbaj personal și empatic, ca al unui prieten care își împărtășește grijile. Pentru Patrick, tonul a fost autoritar și explicativ. Pentru Aaron, mesajele au avut un ton motivațional, îndemnând cititorii să verifice singuri faptele. Fiecare mesaj a fost comparat cu o versiune neutră a aceluiași anunț, folosind aceeași imagine și același link către o resursă guvernamentală sau afiliată guvernului. Sponsorul și setările de publicitate au rămas neschimbate; doar formularea a diferit.
Rezultatele experimentului
În 11 din cele 12 comparații, oamenii au fost mai predispuși să dea click pe anunțul a cărui formulare reflecta limbajul comunităților studiate. Anunțurile despre educația școlară au primit click-uri în 6% din cazuri când au folosit limbaj familiar, față de 1,1% pentru aceleași anunțuri cu formulare neutră — de aproximativ cinci ori mai multe accesări. Pentru anunțurile despre vaccinare, cele cu limbaj familiar au fost accesate în proporție de 0,98%, comparativ cu 0,65% pentru cele neutre.
Autorii subliniază însă limitele studiului: rezultatele nu arată că cineva și-a schimbat părerea, nu se știe dacă oamenii au citit paginile accesate, iar sistemul de distribuire al Facebook a influențat cine a văzut fiecare anunț. De asemenea, mai multe caracteristici ale formulării au fost modificate simultan, astfel încât nu se poate stabili care anume a făcut diferența.
Ce înseamnă acest lucru pentru combaterea dezinformării
Dezinformarea reprezintă informații false distribuite fără intenția de a produce rău, în timp ce dezinformarea propriu-zisă este creată și răspândită în mod deliberat. Cercetări anterioare au arătat că utilizatorii de extremă dreapta distribuiau și articole din surse moderate, selectând însă doar subiectele care li se potriveau, ceea ce putea întări aceleași convingeri. Acest lucru îngreunează accesul la informații fiabile și poate afecta relațiile personale, pe măsură ce oamenii se retrag din cercul apropiaților și din sursele mainstream.
Guvernele oferă resurse factuale, iar cercetătorii și alte organizații investighează afirmațiile înșelătoare. Verificarea faptelor poate ajuta, dar oamenii trebuie să aibă încredere în sursă și să înțeleagă explicația. Platformele de social media au încercat să elimine conținutul fals sau să îl facă mai puțin vizibil, iar unele măsuri au avut efect. Totuși, utilizatorii au găsit modalități de a ocoli restricțiile, iar din aprilie 2025 Meta a renunțat la verificatorii independenți în Statele Unite, introducând note scrise și evaluate de utilizatori.
Apropierea de limbajul publicului nu înseamnă impersonarea membrilor comunității sau amplificarea fricii pentru a atrage atenția. Înseamnă adoptarea unei formulări care răspunde direct întrebărilor și preocupărilor celor pe care încerci să îi informezi. Pentru o campanie de vaccinare, aceasta ar putea însemna testarea unor mesaje care recunosc întrebările părinților, de exemplu: „Vrei să-ți ții copilul în siguranță. Te întrebi ce vor însemna vaccinările pentru bebelușul tău?”
Un studiu ulterior ar putea examina dacă cititorii au înțeles informația și s-au simțit mai în măsură să ia o decizie. Până atunci, concluzia rămâne că stilul de comunicare poate ajuta informația corectă să ajungă la publicuri care altfel ar putea să o ignore.
