„The ick”: de ce un partener romantic poate deveni brusc respingător
Ai simțit vreodată un val brusc de silă față de cineva care îți plăcea, doar pentru că purta niște pantofi discutabili sau mesteca prea tare? Dacă da, ai experimentat „the ick” – acea întoarcere instantanee de la atracție la repulsie totală. Fenomenul este răspândit pe rețelele sociale, unde persoane singure și cupluri împărtășesc declanșatorii specifici, adesea ridicoli, care le-au stins interesul. Dincolo de meme-uri și de relatările amuzante, psihologii încearcă să explice de ce creierul nostru frânează uneori atât de brusc o atracție.
Teoria dezgustului sexual
Unii psihologi au susținut că „the ick” ar putea fi legat de fenomenul dezgustului sexual. Potrivit acestei ipoteze, dezgustul sexual este o emoție modelată de presiunea selecției evolutive – ideea fiind că femeile sunt programate să aleagă parteneri cu care se pot reproduce cu succes pentru a asigura supraviețuirea copiilor lor. Din această perspectivă, „the ick”, deși poate exagerat, ar servi la asigurarea unei alegeri potrivite pentru reproducere.
Această teorie are însă limite. Nu toate femeile sunt într-o relație sau întâlnesc pe cineva cu scopul de a se reproduce. În plus, ea nu explică de ce și bărbații experimentează „the ick” și ignoră diferențele individuale privind scopurile pe care le servesc relațiile. De asemenea, teoria nu se aplică persoanelor aflate în relații de același sex.
Anxietatea relațională și stilul de atașament evitativ
Există și teorii care leagă „the ick” de anxietatea relațională. În psihologia relațiilor, persoanele cu stil de atașament evitativ ocolesc apropierea emoțională. Astfel, când cineva cu trăsături evitante se află într-o relație, acest lucru îi poate provoca anxietate. Se poate susține că „the ick” acționează ca un mecanism de apărare care le permite să creeze distanță față de ceilalți și să își mențină independența, considerată „spațiul lor sigur”. Aceasta sugerează că persoanele evitante folosesc „the ick” ca modalitate de a se proteja și de a păstra distanța față de ceilalți.
Condiționarea clasică și amintirile din relațiile trecute
Ar trebui luate în considerare și asocierile dintre comportamentele trecute și cele actuale ale potențialilor parteneri. Unele persoane pot fi declanșate de anumite comportamente sau maniere care le amintesc de foști parteneri, ceea ce înseamnă că asociază acel comportament cu sentimentul de repulsie. Aici devine relevantă condiționarea clasică. Dacă suntem condiționați să asociem anumiți stimuli din mediu cu dezgustul – de exemplu, dacă vedem constant pe cineva care își bagă degetul în nas și ni se spune că este un obicei dezgustător –, este probabil să simțim repulsie dacă observăm comportamentul respectiv la alții mai târziu și, în cele din urmă, să experimentăm „the ick” față de persoana care afișează acel comportament.
Fobii și sensibilitatea la sunete
O altă explicație posibilă pentru „the ick” ar putea fi legată de anumite fobii. De exemplu, dacă cineva suferă de misofonie – o sensibilitate care duce la toleranță redusă față de anumite sunete –, lucruri precum mestecatul zgomotos pot provoca iritare.
Un răspuns departe de a fi simplu
În cele din urmă, răspunsul la întrebarea de ce oamenii experimentează „the ick” nu este unul simplu. Toate teoriile propuse au atât merite, cât și limite. Se pare însă că totul se reduce la diferențele individuale.
