Râuri atmosferice au contribuit la formarea unei găuri de dimensiunea Portugaliei în gheața marină antarctică pe timp de iarnă
În august 2024, o vastă zonă de apă deschisă, înconjurată de gheață marină, s-a format în Baia Breid, în largul coastei Antarcticii de Est, în plină iarnă australă. Regiunea fusese acoperită de gheață în această perioadă a anului încă de la începutul înregistrărilor satelitare, în 1979. Un astfel de fenomen, cunoscut sub numele de polynya, reprezintă o suprafață de apă liberă prin care căldura și umiditatea circulă liber între ocean și atmosferă.
Un studiu publicat în Geophysical Research Letters, condus de Jeebanjyoti Swain de la Universitatea Bharathidasan din India, arată că evenimentul a fost probabil declanșat de acțiunea combinată a mai multor factori: fluxuri succesive de aer neobișnuit de cald și umed, nori groși și ninsoare care au redus răcirea pe timp de iarnă, precum și apă mai caldă care a urcat din adâncurile oceanului.
Mecanismul formării
În jurul Antarcticii, majoritatea polynya-urilor se formează aproape de coastă, unde vânturile puternice care suflă dinspre continent împing gheața marină spre larg. Cele situate mai departe de țărm sunt mult mai rare și pot influența puternic vremea regională, circulația oceanică și ecosistemele marine. Până în prezent, studiile asupra acestor fenomene s-au concentrat aproape în totalitate asupra Mării Weddell.
Unul dintre factorii implicați este „râul atmosferic” — o bandă lungă și îngustă de aer care transportă cantități uriașe de căldură și umiditate din latitudini joase spre poli, slăbind gheața marină pe traseu.
Analiza datelor satelitare
Pentru a stabili dacă factori similari pot explica evenimentul din Baia Breid, echipa lui Swain a urmărit înregistrările satelitare zilnice ale gheții marine din regiune între 1979 și 2024. Acestea au fost combinate cu măsurători de la nave și senzori autonomi plutitori, precum și cu reconstrucții ale oceanului și atmosferei bazate pe observații reale.
Cercetătorii au constatat că, pe parcursul lunilor iulie și august, Baia Breid a fost lovită de o succesiune de șase râuri atmosferice intense. Acestea au adus valuri de căldură care au ridicat temperaturile aerului cu aproximativ 19 °C peste normal, în timp ce norii groși și ninsoarea au acționat ca o pătură, încetinind răcirea specifică iernii și inhibând creșterea gheții.
În același timp, vânturile persistente au adus apă mai caldă din adâncurile oceanului, creând un val de căldură marină care a împiedicat înghețarea suprafeței. În final, o scurtă revenire a vânturilor reci de-a lungul marginii nordice a polynya-ului a permis formarea de gheață nouă, izolând apa deschisă rămasă.
Dimensiunea fenomenului
La apogeu, pe 4 august, polynya-ul acoperea peste 89.000 de kilometri pătrați (34.000 de mile pătrate), aproximativ dimensiunea Portugaliei.
Rezultatele arată modul în care extremele din atmosferă și din apele oceanului se pot combina pentru a deschide gheața în locuri unde aceasta nu se deschisese niciodată anterior. Prin integrarea acestor informații în modelele lor, climatologii ar putea realiza prognoze mai precise ale gheții marine antarctice și ar putea anticipa mai bine modul în care întinderea acesteia se va schimba pe măsură ce clima Pământului se încălzește.
