Coralii albiți se refac complet în șapte săptămâni după un contact scurt cu corali sănătoși
Într-un experiment de laborator, coralii albiți au fost readuși la sănătatea completă în șapte săptămâni, după un contact scurt cu corali sănătoși din aceeași colonie. Rezultatele, publicate în revista Science Advances, reprezintă cea mai rapidă recuperare documentată până în prezent.
Descoperirea ar putea inspira noi metode de refacere rapidă a recifelor de corali, amenințate de valurile de căldură marină tot mai frecvente provocate de schimbările climatice. Potrivit unor estimări, coralii ar putea dispărea în câteva decenii dacă tendința actuală continuă.
Când apa se încălzește, coralii elimină algele benefice care trăiesc în țesuturile lor și le furnizează energia necesară pentru creștere. Fără aceste alge, coralii rămân palizi, înfometați și vulnerabili la invazia algelor dăunătoare. Dacă supraviețuiesc albirii, recuperarea completă poate dura luni sau chiar ani.
„Coralii albiți pot fi pe moarte, dar nu sunt încă morți”, a declarat autorul principal al studiului, Danny Collins, doctorand în științele oceanelor. „Întrebarea la care am vrut să răspundem este ce putem face după ce un coral a albit.”
Majoritatea coralilor se înmulțesc prin producerea de clone care cresc împreună și formează colonii mari, cu aceeași compoziție genetică. În 2025, coautorul studiului, Steve Palumbi, a observat în laboratorul său două fragmente prelevate din aceeași colonie – unul alb, altul sănătos – care s-au răsturnat într-un bazin și au ajuns în contact. În zona de contact, culoarea a revenit fragmentului albit, semnalând întoarcerea algelor benefice.
Pornind de la această observație, Collins a testat ideea că un contact fizic ar putea reintroduce algele benefice. A pregătit zece perechi de fragmente – unul albit, unul sănătos – din același animal: cinci perechi au fost plasate suficient de aproape pentru a se atinge, iar între celelalte au fost lăsați câțiva milimetri. Fragmentele albe din perechile care s-au atins s-au refăcut complet în șapte săptămâni, în timp ce cele fără contact au murit.
„Coralii identici genetic se recunosc atunci când intră în contact”, a explicat Palumbi. „Țesuturile lor fuzionează dacă provin din aceeași clonă. Vedem ceva similar la oameni: transplanturile reușesc adesea când donatorul este geamănul identic.”
La microscop, echipa a descoperit că, la scurt timp după contact, canale microscopice din țesuturile coralilor se aliniază și creează o cale de transport între aceștia. Algele benefice și nutrienții pe care îi produc circulă prin aceste canale; algele au trecut de la fragmentele sănătoase la cele albe în trei zile.
Cercetătorii au testat și durata contactului. După o săptămână de contact, iar în unele cazuri după doar cinci zile, fragmentele albe primiseră suficiente alge pentru a se reface singure, în tot atâtea șapte săptămâni cât perechile lăsate în contact continuu. Aceasta i-a făcut să concluzioneze că recuperarea ulterioară a fost susținută în principal de algele care s-au înmulțit în fragmentul albit, nu de cele venite de la cel sănătos.
„Odată ce algele benefice intră în coralii albiți, ele nu se răspândesc pur și simplu”, a spus Palumbi. „Ele inundă țesutul și încep să se dividă cu cele mai rapide ritmuri observate la corali.” În a doua săptămână de contact, algele din fragmentele albe s-au dublat la fiecare patru zile, de aproximativ zece ori mai repede decât în coralii sălbatici.
Echipa avertizează că metoda are limite: necesită o copie sănătoasă, identică genetic, pentru fiecare coral albit, ceea ce nu este fezabil la scara necesară refacerii recifelor. În lunile următoare, cercetătorii vor explora modalități alternative de administrare a algelor benefice, fără contact continuu – de exemplu, recoltarea algelor de la corali sănătoși înainte de valurile de căldură și livrarea lor în loturi mari către coralii albiți.
„Aceste noi informații despre modul în care coralii se pot reface natural ne dau speranță”, a declarat Fiorenza Micheli, profesoară de științe marine și consilieră a lui Collins. „Deschid ușa către ceea ce este posibil și ar putea duce la descoperirea de care avem nevoie pentru a accelera refacerea recifelor.”
