Sedimente din Groenlanda arată veri mai calde acum 416.000 de ani
Vara, la Camp Century, în Groenlanda, temperatura era cu 4,7 grade Celsius mai ridicată decât în prezent în urmă cu aproximativ 416.000 de ani, când zona nu era acoperită de gheață, potrivit unui studiu condus de cercetători de la Universitatea din Buffalo, bazat pe sedimente vechi recuperate de sub gheață în anii 1960.
Pentru ca situl să fi fost lipsit de gheață, calota glaciară a Groenlandei ar fi trebuit să se retragă cu peste 97 de kilometri față de marginea sa actuală din acea regiune. Camp Century a fost locul unde armata americană a derulat, în timpul Războiului Rece, un plan secret de ascundere a rachetelor nucleare sub gheață.
„Este izbitor că o perioadă cu temperaturi moderat mai calde a coincis cu o retragere atât de substanțială a calotei glaciare”, a declarat John Michael Aguilar, primul autor al studiului și cercetător postdoctoral la Institutul RENEW al Universității din Buffalo.
Rezultatele, publicate în revista Climate of the Past, apar în contextul în care oamenii de știință estimează o încălzire semnificativă în Arctica în următoarele decenii. Potrivit Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, temperaturile medii anuale din regiune ar putea crește între 3,3 și 10 grade Celsius până la sfârșitul secolului, în funcție de emisii.
„Această lucrare ne oferă o mai bună înțelegere a modului în care calota glaciară reacționează la o încălzire susținută și a ceea ce ar putea fi posibil în viitor”, a afirmat Elizabeth Thomas, autoarea corespondentă a studiului și profesoară asociată în cadrul Departamentului de Științe ale Pământului din cadrul Universității din Buffalo.
Sedimentele au fost extrase de la aproape 1,6 kilometri sub calota glaciară în timpul eșuatului Proiect Iceworm și au oferit cercetătorilor indicii importante despre climatul antic din Camp Century, inclusiv dovada că zona era lipsită de gheață în urmă cu aproximativ 416.000 de ani, când sedimentul a fost expus ultima dată la lumina soarelui.
Noul studiu marchează prima utilizare a sedimentelor pentru reconstituirea temperaturilor de vară din Camp Century în perioada fără gheață și este considerat prima estimare cantitativă a temperaturilor de vară de la sol din orice regiune a Groenlandei pentru acea perioadă caldă antică. Astfel de estimări au fost dificil de obținut deoarece calotele glaciare în avansare au erodat ulterior cea mai mare parte a sedimentelor din acea epocă.
Cercetătorii au reconstituit temperaturile analizând molecule grase produse de bacterii și conservate în sediment. „Tipurile și proporțiile acestor molecule se modifică în funcție de temperatură. Comparându-le cu molecule similare găsite în lacuri arctice moderne, am putut estima cât de cald a fost la Camp Century”, a explicat Aguilar.
Rezultatele i-au surprins oarecum pe cercetători. Groenlanda a cunoscut veri la fel de calde în urmă cu aproximativ 5.000-10.000 de ani, după ultima eră glaciară, însă Camp Century a rămas atunci acoperit de gheață. Acest lucru sugerează că durata încălzirii ar putea fi la fel de importantă ca amploarea creșterii temperaturilor. Condițiile calde de acum 416.000 de ani ar fi putut dura mult mai mult, posibil zeci de mii de ani, oferind calotei glaciare mai mult timp să se topească.
Thomas avertizează însă că descoperirile nu trebuie interpretate ca liniștitoare. „Încălzirea cauzată de om din prezent este mai intensă decât perioada caldă de acum 400.000 de ani, iar proiecțiile climatice sugerează că această căldură ar putea persista sute sau mii de ani. Atât amploarea, cât și durata încălzirii sunt importante pentru înțelegerea modului în care va reacționa calota glaciară”, a spus ea.
Sedimentele au fost aduse prima dată la universitate în 1975 de Chester Langway, care a condus forajul carotelor de gheață la Camp Century. Mostrele au rămas în facilitatea centrală de stocare a carotelor de gheață a universității până la pensionarea lui Langway, la mijlocul anilor 1990, apoi au stat în mare parte uitate mai bine de două decenii la Universitatea din Copenhaga, până când o curățenie întâmplătoare a congelatorului le-a readus în atenția oamenilor de știință în 2018.
„Tipul de analiză moleculară pe care l-am făcut în acest studiu este ceva ce facem tot timpul în laboratorul meu, dar interpretarea rezultatelor a fost neobișnuit de dificilă. A trebuit să ținem cont de modul în care s-a schimbat altitudinea terenului pe măsură ce calota glaciară a crescut și s-a topit, ceea ce afectează modul în care pot fi comparate temperaturile de-a lungul timpului”, a explicat Thomas. „Ceea ce poate părea o analiză de rutină a durat de fapt ani pentru a fi clarificat. A fost o călătorie destul de lungă, nu spre deosebire de drumul pe care l-au parcurs aceste mostre de sedimente până aici.”
