Servicii reduse de colectare a deșeurilor în comunitățile rurale, asociate cu niveluri ridicate de microplastice în fluviul Mekong
Pescarii de pe fluviul Mekong din Cambodgia au tras semnalul de alarmă după ce au observat cantități tot mai mari de plastic în fiecare captură. Îngrijorați, s-au adresat oamenilor de știință, iar rezultatul este un studiu care arată legătura directă dintre lipsa serviciilor de colectare a deșeurilor din comunitățile riverane și concentrațiile de microplastice din apă. Cercetarea, publicată în revista npj Emerging Contaminants, a fost condusă de Rachel Kozloski împreună cu echipa Laboratorului de Microplastice și Chimie Environmentală și cu Universitatea din Nevada Reno.
Echipa a prelevat probe de plastic și microplastice de-a lungul sectorului cambodgian al fluviului, atât în sezonul uscat, cât și în cel ploios, în 2022. Concluziile arată că în zonele unde comunitățile nu au acces la servicii de colectare a deșeurilor, concentrațiile de microplastice imediat în aval sunt mult mai mari. Prin modelarea relației observate, cercetătorii au demonstrat că îmbunătățirea colectării deșeurilor în aceste localități ar putea reduce substanțial nivelul de microplastice din aval.
Un fluviu esențial pentru milioane de oameni
Miza este majoră: 66% dintre cambodgieni depind de fluviul Mekong pentru pescuitul de subzistență sau pentru locuri de muncă. „Cercetarea noastră arată că există o legătură destul de puternică între modul în care este gestionat gunoiul în aceste zone riverane și concentrația de microplastice din fluviu, imediat în aval”, a declarat Rachel Kozloski. Ea a adăugat că datele provin din 2022 și că autoritățile cambodgiene au lucrat la îmbunătățirea serviciilor de colectare în anii următori. „Speranța noastră este ca datele noastre să evidențieze locurile strategice unde colectarea deșeurilor ar avea cel mai mare impact și să ajute resursele limitate să acopere mai mult.”
Datele arată că doar 19% dintre municipalitățile din Cambodgia aveau servicii contractate de colectare a deșeurilor în 2018, iar aproape toate comunitățile rurale aruncau deșeurile în spații deschise, în gropi de gunoi necontrolate, în zone de ardere sau pe malurile apelor.
Sezonul ploios mobilizează mai mult plastic
Cercetătorii au analizat peste 3.000 de particule de plastic colectate de la suprafața fluviului și le-au identificat compoziția chimică. Au observat o schimbare notabilă în tipul și dimensiunea plasticelor între sezonul uscat și cel ploios, când debitele puternice ale musonului antrenează plastic mai mare de pe fundul fluviului și din peisajul înconjurător. În sezonul uscat, au fost identificați numeroși polimeri, cea mai mare categorie fiind reprezentată de un amestec de plastice mai puțin comune. În sezonul ploios, dominante au fost polipropilena, polietilentereftalatul (PET) și polietilena.
Deși concentrația de microplastice a fost aproximativ aceeași, între 3 și 4 particule pe litru de apă, cantitatea medie zilnică transportată a crescut de zece ori în sezonul ploios, pentru că debitele mai mari mobilizează mai multe deșeuri. Cercetătorii au analizat particule mai mici decât studiile anterioare și au identificat astfel concentrații mai mari decât cele găsite anterior în Mekong. Nivelurile sunt comparabile cu cele din fluviile Yangtze și Galben din China și cu cele din fluviul Godavari din India.
Un punct de referință pentru viitor
„Mi-ar plăcea să revin pe fluviul Mekong în anii următori pentru a preleva din nou probe de plastic și a le compara cu cele din 2022”, a spus Kozloski. „Aceste date ne oferă o bază solidă pentru a înțelege cum extinderea serviciilor de colectare a deșeurilor îmbunătățește calitatea apei în regiune.”
Sudeep Chandra, coautor al studiului și director al Institutului Tahoe pentru Sustenabilitate Globală, a subliniat că proiectul Wonders of the Mekong a sprijinit această inițiativă fără precedent în bazinul cambodgian al fluviului, care leagă deșeurile de pe uscat de plasticul din apă. „Călătorind de multe ori de-a lungul fluviului, am văzut mii de oameni care depind de el pentru apă și hrană prin pescuit. Nimeni nu vrea să bea sau să mănânce plasticul care poluează fluviul. Sper ca acest studiu să îi ajute pe factorii de decizie să înțeleagă că o abordare integrată a dezvoltării, care include programe de gestionare a deșeurilor și reducerea utilizării plasticului, poate proteja fluviile și oamenii care depind de ele.”
