Inteligența artificială rezolvă probleme matematice considerate de nerezolvat, iar matematicienii își reevaluează rolul
Anunțurile din ultimele luni potrivit cărora modele de inteligență artificială au rezolvat probleme matematice considerate anterior de nerezolvat au provocat neliniște în rândul matematicienilor de top, care se întreabă acum care mai este locul lor în cercetare.
„Toate direcțiile de cercetare pe care le aveam au dispărut; ne confruntăm cu o nouă zi”, le-a declarat recent colegilor săi Hugo Duminil-Copin, laureat al Medaliei Fields în 2022, una dintre cele mai înalte distincții în matematică, în cadrul Societății Franceze de Matematică.
Din aprilie, companiile de inteligență artificială publică în mod regulat soluții la probleme matematice nerezolvate anterior, pentru a-și demonstra puterea celor mai recente modele. Săptămâna trecută, OpenAI a publicat soluții la 719 probleme nerezolvate până atunci.
Un instrument de gândire
Deși recunoaște șocul emoțional provocat de publicațiile recente, Stephane Mallat, laureat al Medaliei de Aur în 2025 din partea Centrului Național Francez de Cercetare Științifică (CNRS), a declarat că matematicienii vor fi mereu necesari.
„Matematica depășește cu mult calculul: este o modalitate de a gândi clar”, a spus Mallat. „Dincolo de toate problemele pe care le întâmpinăm cu inteligența artificială, matematica va rămâne absolut centrală, pentru că este un instrument care ne permite nouă, oamenilor, să gândim clar și să înțelegem lucrurile”, a adăugat el.
Un prim semnal de reacție din partea domeniului vine de la Fundația Simons. Acest important susținător american al matematicii a anunțat săptămâna trecută un program de 15 milioane de dolari, cofinanțat de OpenAI și Anthropic, pentru a sprijini matematicienii în abordarea inteligenței artificiale. Programul va finanța ateliere pentru evaluarea rezultatelor produse de inteligența artificială și pentru stabilirea de standarde de utilizare a acesteia.
Mallat a subliniat, de asemenea, că matematicienii sunt necesari pentru predare, deși avansul rapid al inteligenței artificiale va afecta și acest domeniu.
„Sunt mulți tineri care nu sunt foarte încântați să facă matematică, iar când văd un asemenea impact, ar putea spune: «Ei bine, chiar și cercetătorii vor fi înlocuiți de inteligența artificială, așa că de ce să mă mai obosesc?»”, a spus Mallat. „Această întrebare trebuie abordată, pentru că este complet fals că nu mai avem nevoie de matematicieni.”
Tractoare și Columbo
Pentru Francois Charles, matematician și șef de departament la École Normale Supérieure din Paris, sunt în joc două chestiuni distincte.
„Avem îngrijorări legitime cu privire la modul în care este organizată comunitatea, pentru că inteligența artificială aduce o serie de schimbări în modul în care oamenii intră în profesie sau la nivel de doctorat. Dar pe partea pur științifică, nu sunt deloc pesimist”, a spus el. „Un anumit număr de obstacole pot fi depășite. Ca oameni de știință, trebuie să fim mai ambițioși.”
Mallat, care a publicat recent o carte despre matematică și inteligența artificială, face o distincție între ceea ce se întâmplă acum și mecanizarea agriculturii odată cu apariția tractoarelor.
„A fost, de asemenea, o tragedie umană pentru unii care au trebuit să abandoneze mediul rural, să se mute la orașe, să-și găsească locuri de muncă, să se recalifice. Acum, matematicienii nu sunt în această situație. Când știi să faci matematică, poți face o enormitate de lucruri”, a argumentat el.
Între timp, în paginile cotidianului francez Le Figaro, Cedric Villani, laureat al Medaliei Fields în 2010 și critic ferm al inteligenței artificiale, s-a inspirat din detectivul de televiziune Columbo. „În matematică, concluzia este mai puțin importantă decât drumul parcurs pentru a ajunge la ea.”
