Muzicienii canadieni, sub presiune din trei direcții: inteligența artificială, streamingul și închiderea sălilor de concerte
Un studiu recent arată că muzicienii canadieni devin tot mai ostili față de industria tehnologică și față de avansurile precum inteligența artificială generativă, despre care spun că devalorizează arta și le îngreunează accesul la public și câștigurile din muzică.
Cercetarea, realizată la University of Alberta, a chestionat 263 de muzicieni canadieni activi cu privire la experiența lor în industrie. Concluzia este că aceștia se simt presați de oportunități tot mai reduse, atât în mediul fizic, cât și în cel virtual, mai ales pe măsură ce puterea de a distribui muzică s-a concentrat în mâinile unui număr mic de companii, afirmă dr. Brian Fauteux, profesor de muzică populară și studii media la universitate.
O schimbare semnificativă în industrie este apariția instrumentelor de inteligență artificială precum Suno, care generează cântece complete la simpla apăsare a unui buton. Dintre cei 142 de respondenți care s-au pronunțat pe tema inteligenței artificiale generative, 87% au evaluat tehnologia negativ.
„Există o aversiune față de ea. Unii o consideră că nu se încadrează în definiția lor despre artă”, spune Fauteux. „Mai mulți respondenți au invocat preocupări de mediu și problemele legate de pământ și apă, precum și faptul că industria muzicală nu tratează aceste îngrijorări cu seriozitate.”
Alții au declarat că se simt ofensați „personal și profesional” de existența instrumentelor de inteligență artificială generativă pentru practici artistice, observând că aceasta face parte dintr-o problemă mai veche de furt al operelor protejate de drepturi de autor.
Unii artiști s-au arătat îngrijorați că inteligența artificială le-ar putea afecta veniturile. Tehnologia a permis persoanelor care nu sunt muzicieni să inunde platformele de streaming și alte site-uri de partajare muzicală cu cântece artificiale, ceea ce ar putea sufoca artiștii autentici, potrivit lui Fauteux.
Deși cercetătorul consideră că instrumentele sunt folosite în principal de ne-muzicieni care se joacă – generând cântece amuzante pentru rețelele sociale, de exemplu –, el se așteaptă ca inteligența artificială să fi afectat deja mijloacele de trai ale unor muzicieni, în special ale celor care scriu muzică de fundal și jingle-uri pentru reclame.
Resentimentul față de inteligența artificială este probabil un semnal al unei probleme mai mari, spune el.
„Muzicienii au simțit trecerea la streaming acum aproximativ 10 ani și nu și-au revenit și nici nu au văzut beneficii”, afirmă Fauteux. „Adaugi perturbarea industriei muzicii live din cauza COVID-ului, iar acum ai această altă variabilă, inteligența artificială, care vine din lumea marilor companii tech, de la oameni care nu par interesați de muzică ca artă sau meșteșug.”
„Nu este ca și cum asta a căzut din cer și oamenii sunt supărați din cauza asta. Cred că aceste probleme se întorc la anii caselor de discuri și ai exploatării, când există multe povești despre muzicieni neplătiți corespunzător sau cărora li s-au furat drepturile.”
Cercetătorii i-au întrebat pe muzicieni și despre sentimentele lor față de rețelele sociale și față de platforma de streaming Spotify. Cei mai mulți au descris o relație forțată și ambivalentă – neîncredere față de aceste platforme, dar și senzația că sunt necesare în peisajul actual.
În timp ce unii respondenți au câștigat ascultători apărând pe un playlist popular Spotify, alții au perceput serviciul ca pe o barieră în calea descoperirii. Muzicienii au criticat și plățile reduse ale Spotify, dependența puternică a industriei muzicale de metricile platformei pentru evaluarea artiștilor și folosirea unui algoritm greu de descifrat pentru a livra muzică ascultătorilor, înlocuind partajarea muzicii între prieteni cu cifre reci.
„O temă prezentă în mare parte din această cercetare este sentimentul oamenilor de a fi forțați să folosească singurul mare serviciu de streaming sau singura mare companie care organizează turnee și frustrarea cauzată de această alegere limitată”, spune Fauteux.
Muzicienii care caută săli fizice pentru a-și cânta piesele au experimentat și ei această îngustare a opțiunilor, potrivit studiului. În ultimul deceniu, multe săli de concerte din țară s-au închis, forțându-i pe muzicieni să concureze pentru un număr tot mai mic de spații în care să cânte.
„Când se gândesc la ce lipsește în regiunile lor, mulți au indicat faptul că nu există multe săli mici sau de dimensiuni medii”, spune Fauteux. „Multe dintre aceste săli sunt rezervate din ce în ce mai din timp. Așa că lucruri precum planificarea unui turneu devin mult mai dificile.”
Asta înseamnă că sălile care mai există sunt mai puțin dispuse să riște cu artiști mai noi, spune el. Mai mult ca niciodată, industria „se simte tot mai mult ca un monopol”, afirmă el.
„Muzicienii simt o pierdere a controlului.”
