Creșterea cheltuielilor militare ar putea agrava schimbările climatice și submina securitatea, avertizează experții
Majorarea bugetelor destinate apărării nu reprezintă o soluție la criza climatică și ar putea avea ca efect diminuarea securității, avertizează specialiști într-un număr al revistei The BMJ dedicat climei. Potrivit acestora, emisiile generate de armată, de industria de armament și de conflictele armate amplifică amenințarea climatică, în timp ce resursele financiare sunt deturnate de la domenii esențiale precum sănătatea, educația și tranziția energetică.
Neta Crawford, de la Universitatea St Andrews, arată că perspectiva potrivit căreia schimbările climatice reprezintă un „multiplicator de amenințare”, ce poate provoca instabilitate și conflicte, este folosită de guverne pentru a justifica sporirea cheltuielilor de apărare. În realitate, susține cercetătoarea, războaiele și activitățile militare cotidiene — precum alimentarea bazelor cu energie sau instruirea și mobilitatea trupelor — sunt ele însele factori care amplifică schimbările climatice.
Un exemplu relevant îl constituie emisiile anuale de gaze cu efect de seră ale Departamentului Apărării al Statelor Unite, care depășesc emisiile anuale ale multor state. Industria de armament reprezintă o altă sursă majoră de emisii, iar războaiele provoacă creșteri abrupte ale acestora, în special atunci când obiectivele vizate includ infrastructura petrolieră și de gaze naturale.
Crawford subliniază că reducerea semnificativă a emisiilor va fi posibilă doar atunci când forțele armate își vor diminua dimensiunea și amprenta generală și vor adopta doctrine cu emisii reduse, inclusiv cele care nu necesită misiuni cu aeronave pe distanțe lungi. Ea pledează pentru alocarea de fonduri suplimentare către sănătate, mediu și tranziția energetică, în locul transferului acestor resurse către armată. „Deși o formă de apărare este necesară, accentul ar trebui să se mute pe găsirea unei apărări eficiente la niveluri mai scăzute de emisii și cu costuri reduse”, argumentează specialista.
Bugetele apărării reduc fondurile pentru climă și ajutor extern
Într-un al doilea articol, Mohammed Abba-Aji, de la Universitatea Washington, și Nason Maani, de la Universitatea Edinburgh, avertizează că sporirea cheltuielilor de apărare poate afecta securitatea. Autorii notează că cheltuielile militare la nivel mondial au ajuns la 2.887 de miliarde de dolari în 2025, apropiindu-se de 2,5% din producția globală, în timp ce asistența oficială pentru dezvoltare a scăzut la 174 de miliarde de dolari, cea mai mare reducere anuală înregistrată vreodată.
Pe măsură ce statele direcționează proporții tot mai mari din bugete către scopuri militare, rămân mai puține resurse pentru climă, educație și alte nevoi umane fundamentale. Situația nu are doar implicații pe termen lung pentru sănătate, ci creează și un cerc vicios: stresul climatic declanșează conflicte pentru resurse care justifică majorarea cheltuielilor militare, iar acestea din urmă deturnează fondurile de la măsurile care ar putea întrerupe ciclul. Chiar dacă guvernele bogate nu sunt implicate direct în astfel de conflicte, ele contribuie la crearea condițiilor de instabilitate prin furnizarea armelor care le susțin și prin reducerea ajutorului acordat statelor afectate, adaugă autorii.
O securitate dincolo de protecția împotriva agresiunii
Potrivit specialiștilor, adevărata securitate trebuie să aibă o altă configurație. Compromisurile dintre cheltuielile militare și cele sociale ar trebui evaluate din perspectiva efectelor asupra sănătății și climei, iar guvernele ar trebui să aloce o parte din fondurile de securitate adaptării la schimbările climatice, în special în regiunile vulnerabile.
„Guvernele vor continua să invoce prima lor datorie, aceea de protecție, și ar trebui să o facă. Protecția însă nu poate însemna doar protecție împotriva agresiunii. Ea trebuie să se extindă la protecția împotriva efectelor schimbărilor climatice, la protecția sănătății și la protecția mediului”, conchid autorii.
