Pământul Ucrainei în mass-media: între resursă vitală și zonă de pericol
O echipă internațională de cercetători, condusă de Alexander Vorbrugg, a analizat modul în care mass-media online din Ucraina relatează despre schimbările suferite de terenuri în contextul războiului. Studiul, publicat în revista Global Studies Quarterly, a urmărit cum este reprezentată deteriorarea terenurilor, pe ce cunoștințe se bazează aceste reprezentări și cum influențează conflictul semnificația simbolică a pământului și viziunile despre viitor.
Cercetarea s-a bazat pe o analiză a discursului media ucrainean de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în 2022, concentrându-se asupra modului în care sunt abordate distrugerea și potențiala refacere a terenurilor. Echipa a examinat modelele lingvistice și straturile de semnificație folosite pentru a descrie mediul fizic în contextul conflictului armat, ceea ce a permis distincția între o viziune pur strategică asupra teritoriului și o înțelegere ecologică și socială a pământului.
Dublul rol al pământului în discursul mediatic
Una dintre concluziile studiului este că mass-media joacă un rol esențial în raportarea daunelor militare aduse terenurilor și ecosistemelor, în special pentru evaluările economice și științifice ulterioare. Reportajele fac vizibile riscuri care adesea pot fi identificate doar prin expertiză tehnică și științifică.
În plus, cercetarea arată că presa ucraineană prezintă pământul într-un dublu rol: pe de o parte, ca fundament esențial pentru viața umană și non-umană, iar pe de altă parte, ca spațiu în care pândesc pericole, precum minele sau poluarea chimică. Fotografiile cu cratere se numără printre cele mai frecvente elemente vizuale din aceste materiale.
Identitate, temporalitate și victima non-umană
O constatare centrală a studiului este legătura dintre pământ, identitatea colectivă și istoria națională. „Studiul nostru arată că, în percepția publică, «pământul» este mai mult decât o zonă strategică sau un spațiu geografic”, explică Nataliia Miroshnyk. „«Pământul» este înțeles ca un mediu viu care poartă atât rănile războiului, cât și fundația pentru reconstrucția viitoare și identitatea națională.”
În relatările media, pământul apare nu doar ca o suprafață fizică, ci ca un mediu care transferă daunele provocate de război în viitor. Totodată, discursurile abordează și potențialul de recuperare ecologică. Un alt aspect remarcabil este portretizarea pământului ca victimă non-umană a războiului, în sine.
În timp ce dezbaterea academică se concentrează adesea asupra teritoriului strategic, acoperirea mediatică evidențiază multiplele semnificații pe care pământul le are pentru societate și mediu. Concluziile studiului sugerează că pământul, în acest sens larg, ar trebui să primească în viitor o prioritate mai mare în politica internațională și în analiza conflictelor armate.
