Doar 9% dintre marile companii folosesc indicatori de biodiversitate, arată un studiu
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Lund arată că doar 9% dintre cele mai mari companii din lume, care activează în sectoare cu impact major asupra biodiversității, utilizează indicatori de biodiversitate în luarea deciziilor. Cercetătorii au analizat rapoartele de sustenabilitate ale 89 dintre cele mai mari companii din sectoare precum alimentație, băuturi, tutun, îmbrăcăminte, produse chimice, construcții, energie și minerit.
Dintre acestea, doar opt companii au raportat că folosesc indicatori de biodiversitate pentru a-și fundamenta deciziile. Mai îngrijorător, doar două dintre cele opt au declarat că utilizează mai mult de un singur indicator, aspect pe care cercetătorii îl consideră deosebit de important.
„Diferiți indicatori măsoară aspecte diferite ale naturii. Rezultatele noastre arată că niciun indicator de biodiversitate nu oferă o imagine completă. Companiile care se bazează pe un singur indicator pot lua decizii care protejează o valoare a biodiversității în timp ce deteriorează alta”, explică William Sidemo Holm, unul dintre autorii studiului.
În cadrul cercetării, oamenii de știință au comparat patru indicatori diferiți. Rezultatele arată că aceștia diferă adesea în evaluarea importanței unei zone geografice pentru biodiversitate. O companie care folosește un singur indicator riscă să concluzioneze că o zonă are o importanță redusă pentru biodiversitate, chiar dacă aceasta poate fi extrem de valoroasă din perspective pe care indicatorul respectiv nu le surprinde.
„Dacă companiile doresc să înțeleagă și să raporteze corect impactul lor asupra biodiversității, trebuie să folosească mai mulți indicatori, nu o singură măsură. Indicatorii pot juca un rol crucial în fundamentarea deciziilor care afectează biodiversitatea, dar există încă un spațiu considerabil de îmbunătățire în modul în care sunt utilizați astăzi”, adaugă Sidemo Holm.
Cercetătorii au formulat șapte recomandări pentru dezvoltarea și aplicarea viitoare a indicatorilor de biodiversitate. Aceștia recomandă utilizarea mai multor indicatori pentru a surprinde diferite aspecte ale biodiversității și pentru a evita ignorarea unor valori importante. De asemenea, sugerează folosirea a mai mult de un indicator pentru fiecare aspect al biodiversității, acolo unde este posibil, pentru a reduce părtinirea provenită din seturi de date sau metode specifice.
O altă recomandare vizează prudența în utilizarea indicatorilor compoziți, în principal ca instrument de screening inițial, urmând ca deciziile importante să se bazeze pe indicatori individuali. Cercetătorii mai propun evaluarea biodiversității la nivel de ecoregiune, nu doar la nivel global, pentru a recunoaște biodiversitatea importantă din ecosistemele mai puțin bogate în specii.
Studiul mai recomandă dezvoltarea de noi indicatori pentru dimensiuni subreprezentate ale biodiversității, precum diversitatea genetică și conectivitatea ecologică, îmbunătățirea acoperirii taxonomice, în special pentru plante, ciuperci și nevertebrate, și combinarea indicatorilor de biodiversitate cu evaluări ale presiunilor umane viitoare, cum ar fi schimbările anticipate în utilizarea terenurilor.
Cercetarea a fost publicată în Journal of Cleaner Production.
