Economia circulară în Africa: practici vechi, sprijin insuficient
În multe orașe africane, un frigider defect nu ajunge imediat la gunoi. Este reparat și revândut, dezmembrat pentru piese de schimb sau colectat pentru componentele metalice. Hainele vechi sunt modificate sau transformate în altceva, iar resturile vegetale de la recoltare devin hrană pentru animale, compost, combustibil pentru gătit sau biogaz. Motivele țin adesea de necesitate: veniturile sunt limitate, iar înlocuirea aparatelor sau a hainelor uzate costă mult. Uneori, reciclarea apare și din cauza colectării nesigure a deșeurilor.
Toate acestea sunt exemple de economie circulară, în care produsele și materialele rămân în uz cât mai mult timp, spre deosebire de sistemul în care resursele sunt extrase, transformate în bunuri, folosite și aruncate. Specialiști în economia circulară au analizat politici și exemple din țări africane pentru a vedea cum aceste practici se extind. Concluzia lor: economia circulară nu apare peste tot, iar prioritatea nu este să înlocuiască ceea ce funcționează deja, ci să recunoască și să îmbunătățească aceste practici și să le scaleze.
Politici inegale de la o țară la alta
34 de țări africane au interzis, în diferite grade, pungile de plastic. Rwanda, Etiopia, Ghana, Nigeria, Africa de Sud și Maroc au creat facilități pentru reciclarea deșeurilor electronice și proiecte care transformă deșeurile în energie. Kenya are reguli care îi fac pe producători responsabili pentru colectarea și reciclarea produselor după utilizare. Somalia, Sudanul și Congo depind însă încă de un sistem în care produsele sunt fabricate, folosite și aruncate.
Rwanda a acționat împotriva poluării cu plastic și a dezvoltat facilități pentru procesarea deșeurilor electronice. Africa de Sud a introdus reguli prin care producătorii sprijină colectarea, reutilizarea și reciclarea produselor chiar și după vânzare, menținând materialele în circulație. Kenya a luat măsuri importante împotriva pungilor de plastic de unică folosință. În Ghana, parteneriatul național pentru acțiune împotriva plasticului reunește guvernul, mediul de afaceri și societatea civilă. Nigeria își dezvoltă o foaie de parcurs națională pentru economia circulară, iar grupuri precum Wecyclers au conectat colectorii informali cu piețele de reciclare. Oportunități mai mari există în agricultură și sistemele alimentare, producție, energie, apă și salubritate.
Ce lipsește: colectare, finanțare și aplicare
O politică pe hârtie nu produce automat un sistem eficient. Colectarea deșeurilor rămâne inadecvată în multe orașe africane, facilitățile de reciclare sunt puține, iar autoritățile locale duc lipsă de fonduri, echipamente și capacitate tehnică pentru a aplica reglementările. Instabilitatea politică și alimentarea nesigură cu energie electrică îngreunează investițiile pe termen lung.
Specialiștii subliniază că tranziția trebuie să înceapă cu elementele de bază: colectarea deșeurilor, sortarea corectă și eliminarea sigură. Tehnologiile scumpe nu funcționează bine dacă deșeurile nu sunt colectate niciodată sau sunt prea contaminate pentru reciclare. Planul continental de acțiune pentru economia circulară al Uniunii Africane conține idei utile, dar succesul depinde de punerea lor în practică la nivel local. Pentru multe țări, îmbunătățirea serviciilor zilnice de salubritate ar trebui să precedă investițiile în soluții high-tech.
Muncitorii informali, partea centrală a sistemului
Colectorii de deșeuri, reparatorii și comercianții de produse second-hand sunt deja esențiali pentru economia circulară africană și ar trebui sprijiniți de guverne. Au nevoie de instruire, condiții de muncă mai sigure, spații de lucru, compensații corecte și protecție socială. Includerea lor în sistemele formale, cu protejarea mijloacelor de trai, poate construi o economie circulară mai inclusivă și mai eficientă.
Succesul acestor politici nu ar trebui judecat doar după cantitatea de deșeuri ținută departe de gropile de gunoi. Factorii de decizie trebuie să se asigure că oamenii beneficiază: condițiile de muncă ale reciclatorilor să se îmbunătățească, produsele recuperate să fie accesibile, iar întreprinderile locale de reciclare să rămână viabile.
Fundațiile există deja
Africa are o cultură puternică a reparării și reutilizării bunurilor, iar experții și antreprenorii locali care transformă materialele aruncate în valoare sunt apreciați. Economia circulară se va consolida dacă guvernele, companiile, comunitățile, cercetătorii și muncitorii informali colaborează. Sarcina actuală este să sprijine aceste eforturi fără a distruge sistemele sociale și economice care le susțin.
