De ce moștenitorii preferă să doneze obiectele de familie ca seturi complete
Un set de porțelan fin sau o colecție de pahare de cristal moștenite de la bunici ajung adesea într-o cutie prăfuită din subsol. Un studiu recent explică de ce moștenitorii nu se despart pur și simplu de aceste obiecte, ci rămân preocupați de modul în care ele vor ajunge la noii proprietari și dacă moștenirea familială va continua.
Cercetarea, publicată în Journal of the Association for Consumer Research, a fost coordonată de Ravi Mehta, profesor de marketing la Universitatea Illinois Urbana-Champaign. Studiul examinează ce se întâmplă atunci când devine necesar să renunți la obiectele cu valoare sentimentală, o situație tot mai frecventă pe măsură ce generația baby boom își restrânge gospodăriile, iar copiii lor adulți se confruntă cu decizii dificile privind bunurile primite.
Analiza, bazată pe un studiu pilot calitativ și patru experimente, arată că moștenitorii preferă să păstreze obiectele împreună atunci când le donează, pentru a conserva istoria și moștenirea familiei încorporate în ele. În schimb, atunci când bunuri precum serviciile de masă sau cărțile legate sunt percepute ca piese independente, nu ca un întreg unitar, moștenitorii devin mai dispuși să le distribuie către mai multe organizații caritabile, dacă astfel crește probabilitatea ca obiectele să fie folosite în continuare.
„Am constatat că oamenii preferă să mențină integritatea sistemică și sacralitatea produsului, chiar și atunci când îl dăruiesc gratuit”, a declarat Mehta. „Cu alte cuvinte, în cazul unui set de farfurii, aleg să păstreze toate farfuriile împreună și să doneze întregul set, în loc să îl despartă și să îl împartă între mai multe organizații caritabile.”
Rezultatele arată că proprietarii rămân preocupați de soarta bunurilor de patrimoniu mult timp după ce nu mai dețin controlul asupra lor. „Mai larg, cercetarea evidențiază că facilitarea circulației bunurilor de patrimoniu poate presupune abordarea nu doar a aspectelor practice, precum cine primește ce, ci și a nevoilor psihologice ale moștenitorilor – în special dorința lor de a vedea istoria și moștenirea familiei continuând într-un mod util în viitor”, a explicat Mehta.
Studiul are implicații pentru organizațiile caritabile, platformele de donații și entitățile implicate în reutilizarea și revânzarea obiectelor. „Pentru multe familii cu părinți și rude în vârstă, aceasta este o problemă foarte actuală”, a spus Mehta. „Rezultatele sugerează că moștenitorii ar putea fi mai dispuși să doneze bunuri de patrimoniu atunci când cred că moștenirea acestora va fi păstrată – fie prin menținerea obiectelor împreună, fie prin asigurarea că piesele individuale continuă să fie folosite în mod adecvat.”
