Harta care dezvăluie forța de muncă ascunsă din spatele inteligenței artificiale
Inteligența artificială pare să funcționeze de la sine, dar în spatele algoritmilor se află o rețea globală de oameni care muncesc pe salarii mici, adesea în țări din Sudul Global. O studentă de la Universitatea Brown a creat o hartă interactivă care face vizibile aceste legături dintre companiile de tehnologie, intermediari și lucrătorii care etichetează datele.
Pentru ca un model de inteligență artificială să funcționeze, el trebuie antrenat de oameni: aceștia etichetează obiecte în fotografii, transcriu pasaje de vorbire, notează răspunsurile roboților conversaționali sau delimitează contururi de tumori în imagini medicale. O parte din această muncă presupune însă expunerea la conținut tulburător, pentru că sistemele trebuie să învețe să recunoască și să filtreze imagini sau texte violente.
Externalizarea către Sudul Global
Majoritatea corporațiilor, de la firme de tehnologie și rețele sociale până la retaileri și companii din domeniul apărării, externalizează etichetarea datelor către companii specializate, care caută forță de muncă ieftină. Potrivit Cunyan Ma, autoarea hărții, acest lucru se traduce prin externalizarea către țări precum Kenya, Indonezia sau Columbia, unde oamenii citesc paragrafe întregi de conținut disturbator pentru a antrena sistemele să fie sigure. Ea descrie acest fenomen drept „colonialism al inteligenței artificiale”: extragerea unei munci dificile și prost plătite din Sudul Global pentru profit în Occident.
Harta, disponibilă gratuit online, combină baze de date existente despre firmele de etichetare a datelor cu colectarea proprie de date a autoarei și cu relatări din presă despre condițiile de muncă. În forma actuală, ea arată legăturile dintre 13 companii de etichetare a datelor, 141 de clienți corporativi ai acestora și 31 de țări în care există centre de livrare a muncii de etichetare.
Un instrument de educație publică
Ma spune că harta nu oferă o imagine completă a lanțurilor de muncă din spatele inteligenței artificiale, ci una ilustrativă, menită să pună fenomenul în contextul structurilor economice și politice mai ample. Ea speră să extindă proiectul și către alte dimensiuni materiale ale lumii digitale, precum industria semiconductorilor.
Suresh Venkatasubramanian, profesor de informatică la Brown și coordonatorul centrului în cadrul căruia lucrează Ma, subliniază că în spatele algoritmilor se află oameni: inteligența artificială este o agregare a cunoștințelor și efortului uman, construită de oameni din întreaga lume, nu o entitate autonomă.
Autoarea vede în hartă și un posibil instrument pentru lucrători, pentru că munca lor este dispersată, iar angajații nu își cunosc colegii, ceea ce face dificilă organizarea. O versiune viitoare a hărții ar putea ajuta la identificarea reciprocă a acestora.
