Un startup american vrea să vândă lumină solară după lăsarea serii. Cine decide unde ajunge?
Compania californiană Reflect Orbital a rezervat două lansări cu rachete indiene pentru a testa un serviciu inedit: lumină solară pe timp de noapte. Planul prevede plasarea unor oglinzi uriașe pe orbita joasă a Pământului, care să direcționeze lumina solară reflectată către locații alese de pe sol. Serviciul ar putea menține producția fermelor solare după apus sau sprijini operațiuni de căutare și salvare.
Primul demonstrator orbital, Eärendil-1, va transporta un reflector de 18 pe 18 metri. Dincolo de provocările tehnice, rămâne întrebarea cine va decide unde este permisă direcționarea luminii redirecționate din spațiu.
Fasciculul nu se oprește la marginea țintei
Atmosfera nu respectă granițe precise. Un studiu evaluat de specialiști, publicat în august, a modelat trecerea luminii reflectate prin atmosferă: moleculele și aerosolii împrăștie o parte a fasciculului pe cerul din jur, iar lumina care ajunge la sol este reflectată în sus și împrăștiată din nou. Astfel, efectele pot acoperi o zonă mult mai largă decât cea vizată.
Pentru o oglindă viitoare de 54 de metri, autorii au estimat că strălucirea cerului ar putea rămâne substanțială mult dincolo de zona țintă. La 14 kilometri de fascicul, ea ar putea depăși pe cea a lunii pline pe majoritatea cerului; la 34 de kilometri, strălucirea spre fascicul ar putea fi încă mai puternică decât sub lună plină. Sunt predicții ale unui model, nu măsurători reale, dar ele scot la iveală problema de reglementare nerezolvată: oamenii afectați nu au comandat lumina.
Un purtător de cuvânt al Reflect Orbital a declarat că „majoritatea oamenilor și a locurilor nu vor vedea niciodată această lumină” și că fiecare serviciu va necesita aprobări multiple, permise și acordul autorităților locale, iar cine nu dorește lumina nu o va primi.
Cine reglementează lumina?
Primul test de reglementare a scos la iveală o lacună. În iulie, Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) din SUA a autorizat Reflect Orbital să implementeze și să opereze Eärendil-1, dar licența vizează doar comunicațiile radio, respectiv frecvențele pentru telemetrie și control. Astronomii au cerut FCC măsuri de protecție împotriva efectelor optice, însă comisia a refuzat, concluzând că astronomia nu intră în sfera regulilor sale. American Astronomical Society și alții au contestat decizia.
Acordul cu Skyroot Aerospace din India prevede două lansări dedicate, cu racheta Vikram-1 și cu Vikram-1U, aflat în dezvoltare. O lansare din India necesită autorizare prin IN-SPACe, ale cărui reguli acoperă siguranța lansării, înregistrarea și impactul asupra mediului, inclusiv limitarea efectelor negative asupra Pământului, spațiului și atmosferei. Nu există însă o autorizație publică care să arate cum ar trata IN-SPACe lumina reflectată intenționat.
Jurisdicția rămâne neclară: Reflect Orbital este americană, Skyroot și rampa de lansare sunt indiene, iar aparatul ar putea ilumina teritorii ale unor terțe țări, efectele extinzându-se prin împrăștierea atmosferică. Nici autoritățile americane, nici cele indiene nu au abordat până acum lumina din spațiu. Rămân întrebări: este nevoie de acordul autorităților din țara iluminată? Dar al comunității sau observatorului vecin afectat de lumina împrăștiată? Și, dacă efectele trec granițele, ce regulator poate obliga operatorul să își schimbe comportamentul?
De la experiment la serviciu comercial
Nimic din toate acestea nu înseamnă că Reflect Orbital ar trebui oprită să își demonstreze tehnologia. Eärendil-1 ar putea oferi regulatorilor date reale: măsurători ale luminozității, ale împrăștierii atmosferice și ale preciziei cu care poate fi controlată lumina reflectată. Compania spune că va continua să colaboreze cu astronomii, comunitățile și autoritățile pe măsură ce își extinde testele. Guvernele trebuie însă să decidă cine are dreptul să aprindă lumina și cine poate obiecta atunci când o parte din ea ajunge inevitabil dincolo de gardul clientului.
