Experiențe personale cu temperaturi extreme influențează votul verde în Europa
Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) oferă primele dovezi la scară largă, colectate din 25 de țări pe parcursul a zece ani, cu privire la modul în care experiențele personale cu temperaturi extreme afectează atitudinile față de schimbările climatice și comportamentul de vot la alegerile naționale.
Cercetarea se bazează pe date la nivel individual din European Social Survey, pentru perioada 2012–2022, și arată că temperaturile neobișnuit de ridicate fac oamenii mai predispuși să se simtă responsabili pentru schimbările climatice, să îngrijoreze în privința efectelor acestora și să sprijine partidele verzi, precum și partidele care intenționează să intre într-o coaliție cu acestea înainte de alegeri.
„Analiza noastră arată că experiențele directe cu temperaturi extreme pot schimba atitudinile și comportamentul de vot, în special în rândul grupurilor care sunt în general mai puțin preocupate de schimbările climatice. Acest lucru sugerează că impactul schimbărilor climatice nu doar crește gradul de conștientizare, ci modelează și decizii politice reale”, explică Jonas Peisker, autor al studiului și cercetător în cadrul Grupului de cercetare privind migrația și dezvoltarea durabilă din Programul Populație și Societăți Juste al IIASA.
Cercetătorii au constatat că, deși femeile și persoanele cu studii superioare manifestă în general atitudini mai favorabile mediului și o probabilitate mai mare de a vota partidele verzi, bărbații cu un nivel de educație mai scăzut înregistrează cele mai mari schimbări de atitudine și de vot în urma fenomenelor meteo extreme.
De asemenea, rezultatele arată că influența anomalilor de temperatură diferă în funcție de sectorul de activitate al individului și de caracteristicile macroeconomice ale regiunii de reședință. Lucrătorii din sectorul serviciilor reacționează mai puternic la fenomenele meteo în comportamentul lor de vot decât lucrătorii din agricultură sau din industrie. Influența valurilor de căldură este mai slabă și în regiunile defavorizate economic sau în cele cu economii mai intensive în emisii de gaze cu efect de seră, ceea ce evidențiază tensiunile dintre interesele economice și sprijinul pentru acțiunea climatică.
„Politica climatică trebuie să sprijine regiunile relativ defavorizate în tranziția către abandonarea combustibililor fosili – cu alte cuvinte, regiunile cu o pondere mare de industrie intensivă în emisii de gaze cu efect de seră și cu un nivel scăzut de venituri. Locuitorii unor astfel de regiuni au deja o probabilitate mai mică de a fi preocupați de mediu și de a vota pentru coaliții verzi. Exacerbarea inegalităților economice între regiuni și în interiorul acestora în procesul de decarbonizare riscă să îndepărteze și mai mult oamenii de o agendă favorabilă mediului”, notează Roman Hoffmann, autor al studiului și coordonator al Grupului de cercetare privind migrația și dezvoltarea durabilă din cadrul IIASA.
Deși estimările efectelor medii ale fenomenelor meteo extreme sunt importante pentru a înțelege mai bine modul în care sprijinul public pentru politica de mediu ar putea fi afectat în general de schimbările climatice, autorii subliniază că diferențele dintre grupurile demografice și regiuni contează. Pentru a construi sprijin pentru politicile climatice, strategiile de comunicare ar trebui să evidențieze impactul real al schimbărilor climatice, concentrându-se asupra grupurilor mai puțin implicate. Totodată, studiul subliniază necesitatea unor politici economice țintite pentru sprijinirea regiunilor defavorizate în timpul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. Fără acest sprijin, inegalitățile economice ar putea submina susținerea publică pentru politicile climatice.
