Disparitatea de gen la examenele Advanced Placement se reduce, dar nu la toate materiile

Florentina

Decalajul de gen la examenele Advanced Placement se reduce, dar nu la toate disciplinele

Un studiu amplu coordonat de cercetători arată că echilibrul de gen în rândul elevilor cu cele mai bune rezultate la examenele Advanced Placement (AP) tinde să urmeze echilibrul de gen din rândul celor care susțin aceste teste. Analiza a acoperit peste 70 de milioane de rezultate la examene AP, obținute de aproximativ 40 de milioane de elevi între 1997 și 2020.

Participarea la testele AP a fost adesea divizată pe criterii de gen. Fetele au dominat disciplinele lingvistice, umaniste și artistice, iar băieții au ales mai frecvent disciplinele STEM. În multe discipline, cu cât participarea a fost mai echilibrată, cu atât decalajul de gen în rândul celor cu note maxime s-a redus.

Kadir Bahar, autorul principal al studiului, explică modul în care stereotipurile despre abilități influențează atât opțiunile elevilor, cât și performanța lor. „Elevii sunt mai predispuși să intre și să rămână într-un domeniu atunci când simt că oameni ca ei aparțin acolo”, a declarat el.

Diferențe mari între discipline

Dintre cele 45 de discipline analizate, băieții au fost majoritari la multe materii științifice și matematice, în special la fizică și informatică. La examenul AP Computer Science A, la fiecare fată au corespuns peste patru băieți. Fetele au fost însă de aproape trei ori mai numeroase la examenele de artă vizuală și de aproape două ori mai numeroase la cele de literatură engleză.

Bahar descrie efectul acestor dezechilibre: „Te duci la un curs AP de fizică unde există o singură fată la trei băieți. Asta îi poate da unei fete senzația că fizica este o cameră a băieților, că materia le aparține lor.”

În mai multe discipline STEM, supraprezentarea băieților s-a redus de-a lungul anilor: la calcul, informatică și chimie. La AP Calculus AB, participarea a rămas aproape echilibrată, iar la Calculus BC decalajul s-a micșorat. Și la statistică situația s-a echilibrat, iar la germană și latină raportul a fost relativ constant.

La Physics 1, bazat pe algebră, situația a rămas însă dominată de băieți, iar decalajul s-a adâncit: în anii în care examenul a fost oferit (2015–2020), trei din cinci candidați erau băieți. La arte vizuale, ponderea fetelor a crescut, aproximativ șapte din zece candidați fiind eleve.

Participarea și rezultatele de top

În multe discipline, reprezentarea de gen în rândul candidaților a fost puternic asociată cu reprezentarea de gen în rândul celor care au obținut nota maximă de 5, dar relația a variat substanțial de la o materie la alta.

La unele discipline cu decalaj mare de participare, genul majoritar a obținut și cele mai bune scoruri. În schimb, la mai multe materii unde fetele au fost majoritare la testare, precum biologie, științe ale mediului și istorie mondială, băieții au rămas majoritari între cei cu scoruri de top. Pe parcursul perioadei studiate, băieții au fost reprezentați între scorurile maxime de aproximativ patru ori mai mult decât fetele la Physics 1 și de aproape șase ori mai mult la Computer Science A.

Fizica a fost o excepție notabilă: acolo, schimbările în participare nu au urmat schimbările din rândul celor cu scoruri de top. Cercetătorii concluzionează că simpla creștere a participării unui gen nu va închide neapărat decalajele dintre cei mai buni.

„Așteptările legate de gen se pot acumula de-a lungul multor ani. Părinții pot percepe fiii ca mai capabili la matematică și fiicele ca mai capabile verbal. Profesorii pot întări involuntar aceste așteptări, iar normele grupului de colegi pot face anumite materii să pară mai mult sau mai puțin potrivite social pentru băieți sau fete”, a explicat Bahar.

Potrivit cercetătorilor, cheia este ca toți elevii să se simtă confortabil să încerce diferite discipline. „Echitatea nu înseamnă să forțezi numere egale de băieți și fete în fiecare materie, ci să te asiguri că genul nu creează bariere inutile în calea oportunității, participării, sprijinului sau performanței înalte”, a spus Bahar.

Studiul a fost publicat în Journal of Educational Psychology și a fost coautorat de Yasemin Sipahi, Eter Mjavanadze, Erdogan Kaya și Ummugulsum Aydin.

Share This Article