Experiențele de pierdere ale refugiaților le modelează ambițiile antreprenoriale
Severitatea pierderilor suferite de refugiați în timpul migrației forțate poate influența tipul de afaceri pe care aceștia le construiesc în țara de destinație, arată un studiu calitativ realizat de cercetătorul Kurian George de la Universitatea Tilburg, împreună cu colegii săi.
În cadrul cercetării, au fost intervievați 62 de antreprenori refugiați din 17 țări, stabiliți în nord-estul Statelor Unite, și au fost vizitate 46 de afaceri. Scopul a fost de a înțelege modul în care experiențele din timpul migrației forțate modelează oportunitățile de afaceri pe care refugiații le identifică și afacerile pe care le dezvoltă. Rezultatele au fost publicate în Journal of Business Venturing.
Refugiații pierd adesea mult mai mult decât locuința sau locul de muncă. Legăturile familiale, rețelele profesionale și familiaritatea cu normele sociale și culturale pot fi de asemenea pierdute. Cercetătorii numesc această perturbare profundă „perturbare totală”. Înainte de a putea identifica oportunități de afaceri, refugiații trebuie adesea să își înțeleagă mai întâi noul mediu. „Numim acest proces «remapare comunitară»”, explică George. „Înseamnă să descoperi unde îți este locul, ce rețele și resurse sunt disponibile și ce oportunități poți urma.”
Două traiectorii distincte
Cercetătorii au identificat două traiectorii principale, legate de severitatea pierderilor suferite în timpul migrației forțate.
Refugiații care au raportat pierderi mai puțin severe au fost mai predispuși să perceapă comunitatea gazdă ca fiind accesibilă. Aceștia au construit relații între diferite grupuri, au considerat obstacolele ca fiind gestionabile și au identificat o gamă mai largă de oportunități de afaceri. Afacerile lor au fost mai orientate spre clienți din afara comunității etnice proprii și spre creștere.
Ceil de-al doilea grup, cei care au raportat pierderi mai severe și prelungite, inclusiv violență, detenție, separare de familie sau perioade îndelungate în tabere de refugiați, au fost mai predispuși să găsească încredere și sprijin în cadrul comunității etnice sau al comunității de refugiați din care fac parte. Afacerile lor au deservit adesea aceste comunități familiare, prioritizând stabilitatea în detrimentul creșterii.
Cele două traiectorii nu trebuie interpretate ca o diviziune între succes și eșec. Afacerile bazate pe comunități familiare pot răspunde unor nevoi neglijate, pot păstra legăturile culturale și pot oferi stabilitate.
„Rezultatele noastre sugerează că experiențele refugiaților modelează nu doar provocările cu care se confruntă, ci și oportunitățile de afaceri pe care le identifică și le urmează”, explică George.
Implicații pentru sprijinirea antreprenorilor refugiați
Concluziile au implicații pentru organizațiile și factorii de decizie care sprijină antreprenoriatul în rândul refugiaților, spune George. „Sprijinirea antreprenorilor refugiați înseamnă mai mult decât formare profesională sau asistență financiară. Ajutarea lor să construiască relații de încredere și să se conecteze la rețele locale poate fi la fel de importantă.”
Cercetarea contestă de asemenea ideea că antreprenorii refugiați acționează doar din necesitate. Participanții la studiu au explorat activ oportunități și au construit relații noi. Ceea ce a contat nu a fost doar existența resurselor, ci dacă antreprenorii le percepeau ca accesibile și relevante pentru afacerile lor.
