Raportul Lancet: daunele climatice asupra sănătății depășesc ritmul acțiunii globale
Riscurile și daunele aduse sănătății de schimbările climatice au crescut mai rapid în deceniul de după Acordul de la Paris (2016–2025) decât în deceniul precedent (2006–2015), arată Raportul 2026 al Lancet Countdown on Health and Climate Change. Autorii cer recunoașterea formală a schimbărilor climatice drept urgență sanitară globală și plasarea sănătății în centrul politicilor și finanțării climatice.
Raportul, coordonat de University College London, realizat în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății și publicat în The Lancet, reunește 146 de cercetători din peste 100 de instituții din mai mult de 30 de țări și analizează 54 de indicatori. Apare înaintea celei de-a 31-a Conferințe a Părților (COP31) a ONU.
Căldura, seceta și precipitațiile extreme, în creștere
Între 2016 și 2023, căldura a fost asociată cu o medie estimată de 540.800 de decese anual, dintre care 68% (369.900) cauzate de schimbările climatice, față de 55% (219.100) anual în 2006–2015. În 2023, cel mai cald an din interval, căldura a fost legată de un record de 710.000 de decese estimate, depășind cele provocate de malarie sau HIV, cu 71,5% dintre ele atribuite schimbărilor climatice.
Căldura a redus capacitatea de muncă productivă în 2025, costând economia globală aproximativ 1,07 trilioane de dolari în venituri potențiale (0,91% din producția economică mondială), al treilea an consecutiv cu pierderi de peste un trilion de dolari. Asia de Sud-Est și Africa au fost cel mai puternic afectate, cu pierderi echivalente cu 3,9%, respectiv 3,2% din PIB, față de 0,2% în Europa și 1,5% în Americi.
Peste jumătate din uscatul planetei (51,8%) a fost afectat de secetă extremă timp de cel puțin o lună în 2025, al doilea cel mai grav an înregistrat după 2023. Din 2003, 43% din uscatul globului a înregistrat o scădere pe termen lung a rezervei de apă, iar 37% o creștere, creând extreme hidrologice care afectează peste 80% din uscat și amenință culturile, alimentele și salubritatea.
Progrese reale, dar insuficiente
Investițiile globale în energie curată au crescut cu 7,2% în 2025, la un record de 2,1 trilioane de dolari, cu 82% mai mult decât cei 1,16 trilioane investiți în combustibili fosili. Energie electrică din surse regenerabile a urcat de la 5,5% din total în 2016 la 13,5% în 2023, iar aerul mai curat previne aproximativ 323.000 de decese anual în cel puțin 77 de țări. Cu toate acestea, combustibilii fosili asigură în continuare peste 80% din energia mondială, iar emisiile au atins un record în 2024.
Un sfert dintre statele membre OMS (56 din 194) au acum un plan național de adaptare a serviciilor sanitare la schimbările climatice, față de doar 14 în 2015, iar legile naționale care menționează atât clima, cât și sănătatea au crescut de aproximativ 50 de ori din 2000. Finanțarea cercetării în domeniu a urcat cu 655% între 2016 și 2024, de la 42 la 316 milioane de dolari, dar 84% merge către cercetători din cele mai bogate țări.
Subvenții-record și planuri de producție incompatibile cu ținta de 1,5°C
Cele mai mari 100 de companii de petrol și gaze plănuiesc să producă cu 150% mai mulți combustibili fosili până în 2040 decât ar fi compatibil cu limitarea încălzirii la 1,5°C, față de 138% în 2025. Subvențiile nete globale pentru combustibili fosili au ajuns la niveluri record în 2022–2024, iar 10 țări au cheltuit în 2024 mai mult pe ele decât pe sistemele lor de sănătate. Subvențiile nete s-au dublat din 2016, totalizând 6,20 trilioane de dolari.
Necesarul de adaptare sanitară cuantificat de țările în dezvoltare este de cel puțin 3,3 miliarde de dolari pe an, dar în 2024 au fost angajate doar aproximativ 1,1 miliarde. Reducerile bugetelor de ajutor extern riscă să adâncească acest decalaj.
Apel la declararea unei urgențe sanitare globale
Autorii raportului cer declararea formală a schimbărilor climatice drept urgență sanitară globală, un nou instrument al OMS pentru un răspuns coordonat și plasarea sănătății în centrul fiecărei decizii climatice. Prioritățile includ reduceri urgente și echitabile ale emisiilor, investiții susținute în știință și finanțare climatică pentru sănătate acordată sub formă de granturi, nu de împrumuturi.
