Un păianjen numit după Stephen Colbert are un genom cu circa 50% mai mare decât al nostru

Florentina

Un păianjen numit după Stephen Colbert are un genom cu aproximativ 50% mai mare decât al oamenilor

Un păianjen de tip trapdoor, botezat în onoarea comedianului Stephen Colbert, are un genom neobișnuit de mare: aproximativ 4,6 miliarde de perechi de baze ADN, cu circa 50% mai mult decât genomul uman. Descoperirea a fost făcută de cercetători de la Universitatea din California, Davis, iar rezultatele au fost publicate în Journal of Heredity.

Specia, numită Aptostichus stephencolberti, este un păianjen de dimensiunea unei monede de un sfert, care trăiește în galerii subterane ascunse în dunele de coastă din California Centrală, între golful San Francisco și Monterey. „La 4,6 gigabaze, nu este cel mai mare genom dintre păianjeni, dar este semnificativ”, a declarat Jason Bond, profesor în cadrul Departamentului de Entomologie și Nematologie al UC Davis și autor corespunzător al studiului. Potrivit acestuia, păianjenul este primul membru al familiei sale căruia i-a fost secvențiat genomul.

Un genom complex, dominat de secvențe repetitive

Genomul speciei este și el complex, cu 52 de cromozomi, comparativ cu 23 la oameni. Aproximativ 77% din dimensiunea sa provine din secvențe repetitive, copiate de multe ori de-a lungul genomului, și nu din gene suplimentare. Toți păianjenii, inclusiv această specie, nu au repetiții de telomer, structuri care protejează capetele cromozomilor. Această absență ar putea explica ritmul mai rapid de evoluție cromozomială la păianjeni decât la vertebrate.

„Aceasta contribuie la lărgirea înțelegerii noastre despre compoziția genomului păianjenilor și, în consecință, despre modul în care genomurile au evoluat de-a lungul arborelui vieții animale”, a spus Bond.

Un păianjen cu simțul timingului, inofensiv pentru oameni

Pe dunele de coastă din nordul Californiei, vizitatorii plajelor intră adesea, fără să știe, în contact cu păianjenul care îi poartă numele lui Colbert. Deși nu are simțul ironiei al comedianului, păianjenul trapdoor are un simț al timingului impecabil. Femalele își petrec întreaga viață în galerii subterane căptușite cu mătase și sigilate cu o trapă camuflată, așteptând vibrații pentru a ieși rapid și a prinde prada care se apropie prea mult.

Veninul său nu este periculos pentru oameni. Dintre cele peste 50.000 de specii de păianjeni cunoscute, doar între 30 și 50 au un venin cunoscut ca fiind toxic pentru oameni, a precizat Bond.

De ce poartă numele lui Stephen Colbert

În 2008, Colbert a aflat că Bond numise un păianjen trapdoor după muzicianul Neil Young și a fost cuprins de invidie. În segmentul său „Who’s Not Honoring Me Now?” din emisiunea „The Colbert Report” de la Comedy Central, el a cerut ca un păianjen să fie numit după el. Bond i-a îndeplinit dorința. Având în vedere persona de comentator pompos a comedianului din acea emisiune, pare potrivit ca un păianjen numit după el să aibă un genom cu aproximativ 50% mai mare decât al oamenilor.

Cercetarea, parte a unui proiect de conservare

Cercetarea genomică face parte din proiectul California Conservation Genomics. Deoarece păianjenii trapdoor călătoresc rareori pe distanțe mari, iar habitatul lor din dunele de coastă este fragmentat, datele genomice pot ajuta cercetătorii să identifice populații distincte care ar putea necesita protecție.

„Noi, californienii, ne iubim plajele, iar păianjenii trapdoor le împart cu noi”, a spus Bond. „Sperăm să înțelegem cum fenomene precum schimbările climatice, incendiile și urbanizarea ar putea afecta diversitatea genetică a speciilor.”

Specia Aptostichus stephencolberti trăiește exclusiv în dunele de coastă din California Centrală, iar creșterea nivelului mării amenință acest habitat îngust. „Vor fi extrem de sensibili la creșterea nivelului mării, dar sunt și foarte sensibili la speciile invazive”, a adăugat Bond.

Un potențial încă neexploatat

Genomurile păianjenilor precum acesta ar putea ajuta cercetătorii să descopere compuși din venin cu aplicații medicale sau agricole. Unele compuși derivați din venin au potențial ca analgezice, iar alții ar putea ajuta la controlul dăunătorilor. „Nu știm cu adevărat ce se află acolo în ceea ce privește diversitatea neexploatată de produse naturale din veninuri”, a concluzionat Bond.

Share This Article