Studiu: Locurile de muncă din SUA oferă mai multă autonomie, dar și mai mult stres
Locurile de muncă din Statele Unite au devenit mai stresante în ultimele două decenii, însă angajații au câștigat totodată o capacitate mai mare de a lua decizii și de a-și exercita independența la locul de muncă, arată un studiu academic recent. Potrivit cercetării, stresul suplimentar nu s-a reflectat însă în nivelul salariilor.
Studiul, semnat de Fabien Postel-Vinay, profesor de cercetare în cadrul Departamentului de Economie al universității SMU, și de Grégory Jolivet de la University of Bristol și Institute for Fiscal Studies, a analizat modul în care s-au schimbat caracteristicile legate de sănătate ale locurilor de muncă americane pe parcursul a aproape două decenii.
„Ceea ce am descoperit este că această evoluție către locuri de muncă mai stresante nu se datorează faptului că lucrătorii au acum alte joburi decât aveau acum 20 sau 25 de ani”, a declarat Postel-Vinay. „Cea mai mare parte a schimbării are loc în interiorul ocupațiilor.”
Analiza a acoperit 481 de ocupații
Cercetătorii au analizat date din baza de date O*NET a Departamentului Muncii din SUA și din Current Population Survey pentru a măsura trei aspecte ale locurilor de muncă ce pot afecta sănătatea lucrătorilor: solicitările psihologice, libertatea de decizie și solicitările fizice.
Pentru 481 de ocupații, de la îngrijitori și vânzători din comerțul cu amănuntul până la programatori și directori executivi, economiștii au obținut informații detaliate despre ocuparea forței de muncă, salarii și condițiile de lucru între 2008 și 2025.
Rezultatele arată că ocuparea forței de muncă din SUA s-a orientat către joburi care sunt solicitante din punct de vedere psihologic, dar care oferă totodată o libertate de decizie mai mare.
„Conform măsurătorilor noastre bazate pe O*NET, solicitările psihologice din jobul mediu au crescut cu 1,5% în ultimele două decenii, în timp ce nivelul libertății de decizie a crescut cu 3% în aceeași perioadă”, a explicat Postel-Vinay.
Stresul nu se regăsește în salarii
Cercetătorii au examinat și cât de mult valorează lucrătorii americani diferite caracteristici ale jobului, estimând ceea ce economiștii numesc disponibilitatea marginală de a plăti – practic, cât din salariu ar fi dispuși să renunțe pentru un atribut mai bun al jobului. Aceștia au constatat că compensația cerută de lucrători pentru un job stresant a crescut în timp.
Atunci când au comparat preferințele lucrătorilor cu salariile reale, economiștii nu au găsit nicio dovadă a unei compensații corespunzătoare pentru solicitările psihologice. Salariile asociate joburilor stresante au rămas practic neschimbate pe parcursul perioadei studiate.
„Asta ne spune că există anumite fricțiuni pe piața muncii care împiedică oamenii să se mute către jobul ideal, cel puțin în această privință”, a spus Postel-Vinay.
Același model a apărut și în cazul solicitărilor fizice. Lucrătorii au părut în general să nu agreeze munca mai solicitantă fizic, însă cercetătorii au constatat că aceștia nu au fost compensați pentru ea. De fapt, joburile cu solicitări fizice mai mari erau asociate cu salarii mai mici.
O libertate mai mare de decizie a prezentat un model opus și neașteptat. Lucrătorii au valorizat tot mai mult controlul asupra propriului job, iar joburile care ofereau o libertate de decizie mai mare tindeau să plătească și mai bine.
Femeile au joburi mai stresante și mai autonome decât bărbații
Cercetarea a mai arătat că bărbații și femeile au niveluri diferite de stres din cauza joburilor pe care le-au acceptat. Femeile au raportat, în medie, că lucrează în joburi mai solicitante psihologic și mai autonome decât bărbații pe parcursul întregii perioade studiate, în timp ce bărbații tindeau să lucreze în joburi mai solicitante fizic. Totodată, femeile erau subreprezentate în ocupațiile foarte bine plătite.
„Deși diferența salarială între sexe s-a redus lent, dar constant, între 2008 și 2022, nu găsim nicio dovadă că diferența «reală» în bunăstarea bărbaților și a femeilor s-a îmbunătățit”, a spus Postel-Vinay. „Mai degrabă, aceasta pare să fi rămas stabilă.”
Pentru Postel-Vinay, acest lucru subliniază de ce analizarea doar a salariilor nu spune întreaga poveste despre experiența unui lucrător sau despre inegalitatea economică ce ar putea exista în mod discret.
„Este important să înțelegem și dacă lucrătorii se îndreaptă poate către joburi mai stresante sau către joburi mai puțin recompensatoare din alte perspective”, a concluzionat el.
