Plantele de interior ar putea îmbunătăți calitatea aerului și climatul din locuințe
Plantele de interior, precum ghivecele cu flori sau pereții verzi, ar putea contribui la reducerea poluanților din aer și la scăderea temperaturii în încăperi, arată o analiză realizată de 35 de experți internaționali, coordonată de Global Centre for Clean Air Research (GCARE) din cadrul Universității Surrey și publicată în Eco-Environment and Health.
Cercetătorii au trecut în revistă studii din întreaga lume privind performanța vegetației de interior. Concluzia principală este că soluțiile de înverzire pasivă, cum ar fi plantele în ghiveci și pereții verzi, pot ajuta la eliminarea compușilor organici volatili (COV) — gaze eliberate de produse uzuale precum vopselele, mobilierul și produsele de curățenie.
În condiții controlate, sistemele care dirijează activ aerul prin plante și prin materialele în care acestea cresc s-au dovedit adesea mai eficiente în eliminarea acestor poluanți decât soluțiile pasive.
Analiza a asociat, de asemenea, prezența plantelor de interior cu reduceri de temperatură de aproximativ 0,5–4,5 grade Celsius în apropierea acestora, ceea ce indică un potențial de îmbunătățire a confortului termic și de reducere a dependenței de aerul condiționat.
Eficacitatea vegetației de interior variază însă în funcție de ventilație, iluminare, specia de plante și tipul de sistem utilizat, ceea ce face importantă înțelegerea soluțiilor care funcționează cel mai bine în diferite medii.
Autorii semnalează și o limitare a dovezilor disponibile: numeroase studii au fost realizate în laboratoare, nu în condiții reale, iar multe au implicat camere de testare mici și perioade scurte de monitorizare, care nu pot surprinde comportamentul plantelor în medii reale și pe termen lung.
„Există dovezi tot mai multe că înverzirea spațiilor interioare poate îmbunătăți locurile în care trăim și muncim, dar o mare parte a cercetării a analizat beneficiile individuale în mod izolat. Ceea ce am făcut a fost să reunim aceste dovezi și să analizăm cum putem măsura și prezice mai bine aceste efecte, inclusiv modul în care ele s-ar putea schimba în diferite condiții de mediu. Deși rămân lacune substanțiale în cercetare, acest lucru oferă un punct de referință preliminar pentru decizii informate privind locul și modul în care plantele de interior pot fi cele mai eficiente”, a declarat profesorul Prashant Kumar, co-director al Institutului pentru Sustenabilitate și director fondator al GCARE.
Echipa a subliniat și necesitatea de a înțelege mai bine modul în care condițiile exterioare și schimbările climatice ar putea afecta înverzirea interioară, în special în perioadele de căldură și umiditate extreme, când nivelurile de umezeală gestionate necorespunzător ar putea crește riscul de condens sau mucegai.
Pentru a acoperi aceste lacune, cercetătorii au propus un cadru conceptual care combină monitorizarea și modelarea numerică pentru a evalua performanța vegetației de interior în diferite condiții de mediu, cu scopul de a susține viitoarele decizii privind proiectarea, gestionarea și politicile pentru clădiri.
„Analiza evidențiază o lacună substanțială în monitorizarea și modelarea impactului înverzirii interioare, iar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a o remedia”, au declarat dr. Elisa Valentim Goulart și dr. Hao Sun, cercetători la GCARE.
