Studiu: Stereotipurile de gen, invocate de procurori în procesele capitale împotriva femeilor
Procurorii folosesc o serie de stereotipuri de gen împotriva femeilor acuzate pentru a crește șansele unei condamnări și ale unei sentințe cu moartea, arată o cercetare realizată de specialiști în știința informației de la Universitatea Cornell, împreună cu profesori ai facultății de drept din cadrul aceleiași universități. Termeni legați de rolurile de gen, sexualizare, aspect fizic, calitatea de părinte și identitatea LGBTQ+ apar mai frecvent în procesele femeilor decât în cele ale bărbaților.
Punctul de plecare al demersului a fost cazul Brenda Andrew, condamnată în 2001 pentru uciderea soțului ei și sentințată la moarte în 2004. După 21 de ani, Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit că probele prezentate de procurori despre viața sexuală a acesteia, despre înfățișarea ei și despre presupusele ei eșecuri ca soție și mamă puteau fi excesiv de prejudiciabile și a trimis cazul spre rejudecare unei instanțe inferioare.
Cercetarea, intitulată „Fundamentally Unfair: Analysis of Gendered Discourse in U.S. Capital Trials”, a fost prezentată la conferința ACM privind inteligența artificială, etica și societatea, desfășurată între 12 și 14 octombrie în Malmö, Suedia. Echipa a folosit prelucrarea limbajului natural pentru a analiza mii de pagini de transcrieri din procese penale cu acuzați de crimă. Autoarea principală este Camille Harris, profesoară de informatică la Universitatea din San Francisco și fostă cercetătoare postdoctorală în laboratorul lui Allison Koenecke.
Corpusul analizat cuprinde 137 de transcrieri din procese capitale din Statele Unite, inclusiv cele ale tuturor femeilor cisgender aflate în prezent în așteptarea execuției. Materialele au fost strânse de Sandra Babcock și Rachel Goldberg, profesoare clinice de drept la Cornell Law School. Babcock, care a ajutat la apărarea a sute de persoane condamnate la moarte în ultimii 30 de ani, a declarat că rezultatele combină puterea prelucrării limbajului natural cu nuanțele surprinse de codificarea calitativă.
Echipa lui Koenecke a analizat transcrierile a 48 de femei și 89 de bărbați condamnați la moarte între 1990 și 2022. Fiecare document avea în medie aproximativ 450.000 de cuvinte, astfel încât textul a fost împărțit în blocuri de câte 500 de cuvinte pentru a facilita analiza automată. Procesele femeilor și ale bărbaților au fost comparate pe baza unor factori similari: natura victimelor, modul în care a fost comisă crima, mobilul și alte infracțiuni precum răpirea sau violul.
Cercetătorii au măsurat frecvența unor termeni asociați cu genul în fiecare document, raportată la frecvența lor în întregul corpus, pentru a stabili dacă anumite cuvinte apar mai des în procesele unui gen decât în cele ale celuilalt. Teme precum rolurile de gen, sexualizarea, relațiile intime și cheltuirea banilor au apărut constant mai frecvent în transcrierile proceselor femeilor. În schimb, în procesele bărbaților au fost mai frecvente temele legate de droguri și dependență, clișee rasiale, imigrație și violență.
Unul dintre fenomenele semnalate de cercetători este concepția falsă că femeile ar avea un instinct matern înnăscut, ceea ce duce la judecăți severe privind abilitățile lor parentale. De asemenea, presupusa promiscuitate este folosită adesea împotriva femeilor acuzate, în timp ce relațiile intime consensuale ale bărbaților nu sunt aproape niciodată supuse analizei.
Koenecke a spus că ceea ce a surprins-o cel mai mult a fost că o metodă relativ simplă de prelucrare a limbajului natural a putut detecta aceste biasuri. Ea a subliniat că instrumentele computaționale nu pot înlocui expertiza avocaților în analizarea și identificarea discriminării pe criterii de gen. „Ceea ce vrem să facem este să folosim această gamă de metode computaționale pentru a ajuta la identificarea punctelor în care apar biasuri, fără a înlocui expertiza umană reală, care este necesară”, a afirmat ea.
Emma Harvey, doctorandă în știința informației și coautoare a studiului, a explicat că scopul pe termen lung, mai ales în colaborare cu specialiștii facultății de drept, este de a aborda aceste forme dăunătoare de bias și de a lua măsuri concrete pentru a le atenua. Ea își extinde cercetarea printr-un instrument care poate identifica, la nivelul fiecărei propoziții dintr-un document, dovezi ale unui limbaj părtinitor la adresa acuzatului.
La studiu a contribuit și Amanda Potts, profesoară asociată de discurs public și profesional la Universitatea Cardiff.
