Viitoruri climatice optimiste conturate de comunitățile locale din Marea Britanie
Un nou raport realizat de cercetători de la Universitatea din York, în parteneriat cu organizația de mediu WWF, explorează modul în care comunitățile locale din Marea Britanie își imaginează viitoruri pozitive, sustenabile și reziliente pentru locurile în care trăiesc și muncesc. Raportul, intitulat „The Good Anthropocene: The Science, Community and Art of Hope”, a fost elaborat de cercetători de la Centrul Leverhulme pentru Biodiversitatea Antropocenului din cadrul universității.
Materialul se bazează pe ateliere desfășurate cu locuitori și organizații partenere din trei zone „Wholescape” ale WWF: Pembrokeshire, în Țara Galilor, Norfolk, în Anglia, și Firth of Forth, în Scoția. Participanții au fost invitați să își imagineze viitoruri pline de speranță pentru peisajele locale, iar reflecțiile lor au fost transpuse în povești ilustrate prin lucrări de artă originală. Rezultatul este un amestec de tehnologie futuristă și practici tradiționale, care oferă o direcție optimistă pentru prosperitatea umană și a mediului.
Inovație și tradiție în cele trei regiuni
În toate cele trei regiuni, comunitățile au descris viitoruri în care inovația coexistă armonios cu tradiția. În Pembrokeshire, locuitorii au imaginat instalații plutitoare de producere a energiei regenerabile și tehnologii avansate de monitorizare a mediului, alături de grădini maritime, agricultură adaptată la schimbările climatice și o legătură reînnoită cu patrimoniul cultural local, inclusiv cu limba galeză și cu sărbătorile comunitare sezoniere.
În Norfolk, ca răspuns la creșterea nivelului mării, participanții au descris un peisaj mai umed, cu clădiri adaptate la climă construite pe terenuri mai înalte și pe insule. Viziunile lor au inclus agricultură verticală pentru a valorifica spațiul și fructe de mare obținute sustenabil din habitate marine restaurate.
În Firth of Forth, comunitățile au imaginat recife de stridii reînființate, care să susțină pescuitul înfloritor de homar și hering. Coastele restaurate, cu pasarele și parcuri litorale, au fost evidențiate ca elemente-cheie pentru îmbunătățirea sănătății publice, consolidarea comunității și oferirea de apărări naturale împotriva furtunilor și a mareelor în creștere.
Obiective clare și puncte de cotitură pozitive
În cadrul atelierelor, participanții au descris societăți viitoare care se simt mai sigure, mai puțin precare și ghidate de un ritm de viață mai sustenabil, cu o conexiune mai puternică la natură. Proiectul Good Anthropocene se construiește pe concluziile raportului „2026 Living Planet Report”, care se concentrează pe „știința speranței”. Acel raport demonstrează că schimbarea pozitivă a mediului este realizabilă atunci când este susținută de obiective clare, căi de acțiune concrete, capacitate de acțiune și reziliență, citând succesul conservării unor specii precum tigrii, broaștele țestoase verzi și tonul roșu.
Proiectul subliniază de asemenea puterea „punctelor de cotitură pozitive”, în care schimbări mici și incrementale se acumulează până când un sistem trece pe o traiectorie pozitivă auto-întăritoare. Un exemplu principal este sistemul energetic global, unde energia solară a devenit cea mai ieftină sursă de electricitate nouă în majoritatea țărilor, iar capacitatea solară globală se dublează la fiecare trei ani.
Alegerile pe care le avem de făcut
Lindsey Gillson, directoarea Centrului Leverhulme pentru Biodiversitatea Antropocenului, a declarat că Antropocenul este o perioadă de schimbări enorme și de influență umană fără precedent. „Avem opțiuni pe care le putem face cu privire la felul de Antropocen pe care îl modelăm pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea. „Lucrând cu WWF în zonele lor Wholescapes, am explorat cum ar putea arăta viitoruri bune, ținând cont de prioritățile, valorile și lucrurile care contează pentru oameni în comunitatea lor. Sperăm că acest proces și raportul «The Good Anthropocene» vor inspira oamenii să gândească optimist despre viitor și să simtă un sentiment de capacitate de acțiune și responsabilitate față de locurile în care trăiesc.”
