Comerțul global cu specii sălbatice este de două ori mai mare decât estimările anterioare
Peste 107.000 de specii de plante, animale și ciuperci sunt utilizate și comercializate la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat în Science Advances și coordonat de Universitatea din Melbourne. Cifra este de peste două ori mai mare decât estimările anterioare, care indicau aproximativ 50.000 de specii aflate în comerț.
Cercetarea oferă prima estimare cuprinzătoare a speciilor utilizate și comercializate, reunind date din mai multe programe de monitorizare a comerțului cu specii sălbatice. Analiza a identificat 107.356 de specii utilizate și comercializate la nivel global.
Comerțul legal, mult mai amplu decât speciile emblematice
Alice Hughes, profesoară la Școala de Bioștiințe din cadrul Universității din Melbourne și coordonatoarea studiului, a declarat că, deși comerțul cu specii sălbatice este un factor bine cunoscut al pierderii biodiversității, informațiile despre amploarea și sustenabilitatea acestuia rămân incomplete și foarte fragmentate.
„Când ne gândim la comerțul cu specii sălbatice, tindem să ne gândim la comerțul ilegal cu elefanți, tigri și pangolini. Dar este mult mai mult de atât”, a spus Hughes. „Comerțul cu specii sălbatice include totul, de la cherestea, fructe de mare și plante medicinale până la animale de companie, flori tăiate, pești ornamentali și ciuperci, iar cea mai mare parte este legal.”
Potrivit cercetătoarei, comerțul legal are o valoare de aproximativ zece ori mai mare decât cel ilegal, iar analiza sugerează că cel puțin de două ori mai multe specii sunt implicate în comerț decât se recunoștea anterior.
„Pentru majoritatea acestor specii avem puține date sau deloc. Nu există date despre cantitate și origini, cu atât mai puțin date la nivel de populație pentru a evalua dacă comerțul reprezintă un risc pentru supraviețuirea speciei”, a explicat Hughes. „Fără date mai bune, nu putem evalua cu acuratețe riscurile pentru biodiversitate sau identifica momentul în care comerțul împinge speciile spre declin.”
Raportare inegală la nivel global
Rezultatele evidențiază lacune majore în sistemul global de monitorizare a comerțului cu specii sălbatice și necesitatea unei schimbări fundamentale în modul în care sunt înregistrate și raportate datele.
„Statele Unite sunt singura țară care înregistrează sistematic și partajează public date despre comerț pentru o gamă largă de taxoni. Pentru mare parte din restul lumii, date echivalente pur și simplu nu există”, a afirmat Hughes.
Pentru unele grupuri, 75% dintre speciile comercializate apar în seturile de date americane. În schimb, pentru regiuni precum Europa, comerțul ar putea fi comparabil sau chiar mai mare. „Problema este că nu știm cu adevărat, pentru că datele nu sunt disponibile public și este posibil să nu utilizeze standarde suficiente pentru a evalua dimensiunile reale ale comerțului”, a adăugat cercetătoarea.
Procesele vamale ar putea reduce lacunele de monitorizare
Cercetătorii consideră esențială îmbunătățirea sistemului global de monitorizare pentru a reduce lacunele persistente de cunoaștere.
„Deși cadrul global pentru biodiversitate are o țintă privind comerțul, pe baza estimărilor noastre aceasta acoperă doar aproximativ 2% sau 3% din speciile aflate în comerț și ratează restul de 97%”, a spus Hughes.
Potrivit acesteia, schimbarea situației actuale necesită standardizarea colectării datelor despre comerț. În prezent, datele sunt limitate, iar lipsa sistematizării colectării împiedică evaluările de sustenabilitate și capacitatea de a gestiona impactul comerțului.
„Dacă țările ar reutiliza procesele vamale și zoosanitare existente, am putea dezvolta un sistem robust de monitorizare a comerțului, dar acest lucru va necesita un angajament suplimentar pentru implementarea la scară largă”, a precizat Hughes. „Dacă ne luăm în serios oprirea pierderii biodiversității, avem nevoie de o raportare mult mai cuprinzătoare, transparentă și coordonată la nivel global a comerțului cu specii sălbatice.”
