Statele semnează un acord la summitul ONU pentru biodiversitate, dar rămân dezamăgiri
Aproape 200 de țări au ajuns vineri la un acord la summitul ONU privind biodiversitatea, după negocieri intense care s-au prelungit până în primele ore ale zilei următoare. Rezultatul a fost primit cu aplauze, dar și cu dezamăgire față de oportunitățile ratate de a aborda impactul distructiv al activității umane asupra naturii.
Summitul COP17, găzduit de Armenia, și-a propus să relanseze angajamentul global de a opri și inversa distrugerea naturii până în 2030, după ce eforturile anterioare nu au atins obiectivele stabilite. Timp de două săptămâni, la Erevan, statele au fost îndemnate să corecteze cursul pentru a menține în viață acest pact și pentru a proteja plantele, animalele și ecosistemele care susțin viața pe Pământ.
ONU avertizase că progresele sunt insuficiente pentru atingerea țintelor asumate pentru 2030, printre care protejarea a 30% din uscatul și oceanele planetei, combaterea poluării și a speciilor invazive și creșterea finanțării pentru conservare.
Acordul, departe de amploarea crizei
Președintele COP17, Hambardzum Matevosyan, a închis lucrările prin adoptarea a două texte majore, aplaudate de delegați. Versiunea finală a documentului nu era însă disponibilă imediat după încheierea summitului.
Ministrul francez al tranziției ecologice, Monique Barbut, a declarat că rezultatul nu este „pe măsura” crizei care afectează lumea naturală. Ea a vorbit despre „o serie de oportunități ratate de a accelera răspunsul la pierderea biodiversității” și a subliniat că „natura nu va aștepta ritmul negocierilor noastre”.
Ședința plenară finală s-a prelungit peste noapte, iar negocierile au devenit tensionate pe măsură ce orele treceau. Unii delegați au plecat pentru a prinde zborurile, în timp ce alții au rămas să dezbată aspecte tehnice.
Subvenții dăunătoare și finanțare, subiecte fierbinți
Juliette Landry, observator cu experiență al conferințelor, a descris summitul ca fiind marcat de presiuni în toate direcțiile, ceea ce a făcut dificilă acceptarea unor compromisuri.
Șefa biodiversității din cadrul ONU, Astrid Schomaker, a apreciat că summitul a obținut rezultate „remarcabile” într-un moment în care multilateralismul este pus sub semnul întrebării. Ea a explicat că pentru subiectele dificile nu se putea aștepta un angajament negociat puternic, deoarece acesta nu a fost niciodată planul.
Un proiect de acord supus atenției îndemna statele să „accelereze” eforturile și avertiza că sunt necesare „acțiuni sporite” împotriva factorilor care provoacă pierderea biodiversității. Guido Broekhoven, de la WWF International, a calificat documentul drept „un pas înainte”, deși a semnalat slăbiciuni, în special în privința subvențiilor dăunătoare.
Subvențiile și stimulentele care încurajează activități dăunătoare naturii, precum combustibilii fosili, agricultura intensivă și pescuitul excesiv, au fost printre cele mai disputate puncte de pe agendă. An Lambrechts, de la Greenpeace International, a declarat că, deși textul decis exprimă acest aspect în termeni slabi, COP17 a arătat o dinamică politică importantă pentru abordarea stimulentelor financiare dăunătoare.
Dispute privind știința și fondul Cali
Un conflict rar privind știința a umbrit summitul, mai multe țări fiind acuzate că subminează eforturile de aprobare a unor rapoarte-cheie. Negociatoarea elvețiană Gabriela Blatter a transmis, în numele a zeci de state, regretul față de situațiile tot mai frecvente în care dovezile științifice sunt contestate sau limitate de politică, afirmând că „știința nu este negociabilă”.
O dispută separată a vizat găsirea de noi surse de finanțare pentru conservare, într-un context de presiune pe bugetele publice. Uniunea Europeană a susținut ca economiile emergente bogate, precum China, să contribuie la eforturile globale de conservare. Un text de compromis circulat vineri invita țările din afara grupului donatorilor dezvoltați să se alăture voluntar.
Întrebări nerezolvate au rămas în privința conceperii Fondului Cali, un mecanism ONU care spera să atragă miliarde de dolari din contribuții corporative, dar care este aproape gol. Pakhi Das, de la organizația Plant-for-the-Planet, a avertizat că, prin amânarea deciziilor esențiale pentru următorii doi ani, părțile au făcut practic imposibil ca fondul să se alimenteze între timp.
La finalul summitului, s-a decis ca Ecuadorul să găzduiască următoarele discuții privind biodiversitatea, în 2028, după ce a învins Panama într-un vot secret.
