Conform științei, ai mai multe șanse să câștigi respect și statut ajutându-i pe alții

Florentina

Inteligența aduce respect doar când este folosită în folosul grupului, arată un studiu

Oamenii cu abilități cognitive mai ridicate tind să se bucure de mai mult respect și să fie percepuți ca lideri mai valoroși, însă acest lucru se întâmplă în special atunci când își folosesc inteligența pentru a ajuta grupul din care fac parte. Concluzia aparține unui studiu publicat în revista Evolution and Human Behavior, coordonat de cercetătorul Jonathan Egeland.

Pornind de la întrebarea de ce inteligența avansată a evoluat la oameni, cercetătorii au analizat mai multe explicații posibile. Rezolvarea problemelor ecologice legate de supraviețuire, cum ar fi găsirea hranei sau a adăpostului, nu explică singură de ce oamenii au dezvoltat capacități cognitive mai avansate decât alte animale confruntate cu aceleași dificultăți. Nici ideea că inteligența ar fi evoluat pentru atragerea unui partener nu se potrivește cu observațiile privind abilitățile cognitive similare la ambele sexe.

Ipoteza inteligenței coaliționale

Echipa a propus astfel ipoteza inteligenței coaliționale, potrivit căreia oamenii câștigă prestigiu – definit prin respect sporit și prin percepția unei valori mai mari ca lider – atunci când își folosesc capacitățile de gândire în beneficiul grupului. Relația este reciproc avantajoasă: liderii rezolvă bine problemele de acțiune colectivă și oferă servicii cognitive solicitante, iar ceilalți le acordă voluntar prestigiu, pentru că au de câștigat colaborând cu ei.

Cum a fost realizat experimentul

Pentru a testa această idee, cercetătorii au organizat un experiment la care au participat 175 de studenți din Norvegia, formați în 85 de perechi complete. Fiecare participant a susținut un test cognitiv, apoi a planificat individual o strategie ipotetică de strângere a hranei și și-a explicat raționamentul partenerului timp de un minut. În scenariul imaginat, participanții trebuiau să decidă câte ore ar trebui să petreacă fiecare membru al grupului adunând hrană, ținând cont că numărul total de ore influențează atât cantitatea de hrană obținută, cât și oboseala acumulată. După această scurtă interacțiune, cei doi parteneri și-au evaluat reciproc inteligența și statutul.

Rezultatele: respectul vine prin contribuție, nu direct prin inteligență

Participanții cu scoruri mai mari la testul cognitiv s-au descurcat mai bine la sarcina ipotetică de strângere a hranei. La rândul lor, rezultatele mai bune au fost asociate cu evaluări mai ridicate de respect și de potențial de lider din partea partenerului. Modelul statistic folosit de cercetători a arătat că abilitatea cognitivă era legată de prestigiu tocmai prin performanța la sarcină, în timp ce efectul direct al inteligenței asupra statutului nu a fost semnificativ.

Potrivit autorilor, acest rezultat sugerează că inteligența nu crește statutul printr-un mecanism general, valabil în orice context, ci pentru că oferă un semnal credibil privind valoarea pe care o persoană o aduce celorlalți membri ai grupului. În plus, estimările participanților privind inteligența partenerilor au urmat în linii mari scorurile reale la test, chiar și după doar două minute de interacțiune, ceea ce susține ideea că oamenii pot evalua destul de bine abilitățile cognitive ale altora în urma unor contacte scurte.

Limitele cercetării

Studiul are însă și limite. Eșantionul a fost format exclusiv din studenți, ceea ce ridică semne de întrebare privind generalizarea rezultatelor la alte categorii de populație. Întâlnirile de numai două minute au măsurat primele impresii, care pot să nu reflecte modul în care se formează statutul durabil în grupurile reale. De asemenea, un singur experiment nu poate surprinde toate felurile în care o persoană poate aduce beneficii grupului. Cercetările viitoare ar putea extinde aceste rezultate pe eșantioane mai mari și mai diverse cultural, precum și pe perioade mai lungi de observație.

Concluzia generală a echipei este că oamenii par să fi dezvoltat atât capacitatea de a recunoaște inteligența, cât și înclinația de a o respecta, în parte datorită beneficiilor pe care aceasta le poate aduce celorlalți. Cei care oferă respect primesc servicii asociate unor abilități cognitive superioare, iar cei care îl primesc se bucură de un statut social mai înalt și de avantajele aferente. În cele din urmă, toți au de câștigat atunci când inteligența este folosită în folosul comunității.

Share This Article