Metodele noi de cultivare a avocado nu afectează mediul
Un studiu realizat de cercetători australieni arată că propagarea avocado prin culturi de țesut în laborator nu implică un cost de mediu mai mare decât metoda convențională de propagare prin semințe. Concluzia contrazice presupunerea că tehnicile de laborator ar fi, prin natura lor, mai dăunătoare pentru mediu.
Cercetarea, coordonată de specialiști din cadrul Queensland Alliance for Agriculture and Food Innovation, împreună cu parteneri din industrie, reprezintă prima comparație integrată de mediu între propagarea clonală a portaltoiului prin culturi de țesut vegetal și propagarea clasică prin semințe. Rezultatele au fost publicate în revista Environmental Technology & Innovation.
Potrivit cercetătoarei Cresha Gracy Nadar, la nivel de sistem, noua tehnică de propagare nu a impus o povară suplimentară asupra mediului. Performanța de mediu a fost determinată în principal de modul în care este gestionată livada.
„Fabricarea și aplicarea îngrășămintelor, precum și electricitatea folosită pentru irigații au fost responsabile pentru majoritatea impactului la nivel de sistem, indiferent de metoda de propagare. În plus, propagarea prin culturi de țesut a adus numeroase beneficii”, a declarat Nadar.
Coautoarea studiului, Alice Hayward, a explicat că posibilitatea de multiplicare pe tot parcursul anului face această metodă deosebit de valoroasă pentru speciile perene, cum este avocado, care se propagă greu sau lent prin metode convenționale. Tehnica produce rapid un număr mare de genotipuri vegetale selectate, pornind de la material inițial redus, reducând dependența de semințe sezoniere, de plantele-mamă și de metodele tradiționale de clonare.
Profesorul asociat Sudhir Yadav a precizat că echipa a evaluat întregul sistem, de la producția materialului de plantare până la 30 de ani de producție în livadă, pentru a răspunde întrebărilor legate de costurile de mediu ale culturilor de țesut comparativ cu metodele convenționale.
„Rezultatele au arătat că metoda de propagare nu reprezintă cea mai mare povară pentru mediu. Cele mai mari oportunități de îmbunătățire se află în etapa de livadă, prin optimizarea îngrășămintelor, eficientizarea irigațiilor și decarbonizarea progresivă a rețelei electrice”, a afirmat Yadav.
Trecerea instalațiilor de propagare prin culturi de țesut la energie electrică regenerabilă ar reduce substanțial impactul mic din această etapă. Totuși, efectul general asupra potențialului de încălzire globală al întregului sistem ar fi limitat, din cauza poverii asociate etapei de livadă.
Yadav a adăugat că, dacă portaltoii de avocado produși prin culturi de țesut oferă avantaje privind stabilitatea randamentului față de portaltoii din semințe, care sunt variați genetic, argumentul ecologic al metodei s-ar consolida. Verificarea acestui aspect necesită însă studii comparative de teren pe termen lung, care nu există încă pentru mai multe genotipuri.
