Cercetătorii cuantifică modul în care grâul capturează și transformă apa din sol
Cercetătorii de la Universitatea din Queensland au dezvoltat o metodă prin care pot cuantifica modul în care diferite soiuri de grâu capturează și transformă apa din sol, tehnică ce ar putea fi folosită pentru identificarea culturilor tolerante la secetă. Potrivit lui Raul Gimenez, de la Queensland Alliance for Agriculture and Food Innovation, sistemele agricole reziliente la climă necesită atât soiuri mai bine adaptate, cât și practici de management adecvate.
Gimenez a explicat că, deși s-au înregistrat progrese substanțiale în identificarea structurilor și caracteristicilor culturilor care cresc captarea radiației solare și conversia acesteia în biomasă și producție, s-a progresat mai puțin în privința capacității culturilor de a capta și transforma resursele solului, în special apa. Aceasta este zona pe care echipa și-a propus să o investigheze.
Experimente pe 36 de soiuri, la densități diferite de plantare
Experimentele desfășurate în 2024 și 2025 la UQ Gatton au evaluat consumul de apă al 36 de soiuri de grâu plantate la densități diferite. Echipa a utilizat tehnologii precum senzori de inducție electromagnetică montați pe un robot autonom cu gardă înaltă, numit RootBot, și sisteme de teledetecție cu drone.
Rezultatele au arătat că soiurile diferă în ceea ce privește consumul total de apă, momentul în care folosesc apa și adâncimea din care o extrag. De asemenea, o densitate mai mare de plante a dus, de regulă, la un consum mai ridicat de apă, la o captare mai mare a radiației și la o dezvoltare mai accentuată a coronamentului la începutul sezonului. Totuși, acest lucru poate afecta disponibilitatea apei în etapele târzii de dezvoltare ale plantei, mai relevante pentru producție.
Un sistem care măsoară umiditatea solului în adâncime și în timp
Unul dintre principalele rezultate a fost dezvoltarea unui sistem capabil să măsoare umiditatea solului în adâncime și în timp, oferind o mai bună înțelegere a dinamicii consumului de apă. Noile informații privind legătura dintre rădăcinile plantelor și producție ar putea ajuta la identificarea unor modalități de creștere a productivității și de îmbunătățire a rezistenței la secetă, prin combinarea soiurilor cu tehnici de management potrivite fiecărui scenariu.
Gimenez a precizat că teste similare au fost realizate împreună cu parteneri de cercetare de la Agriculture Victoria, Department of Energy, Environment and Climate Action din Victoria și Western Australia Department of Primary Industries and Regional Development. El se așteaptă ca performanța soiurilor și caracteristicile-cheie legate de consumul de apă să varieze între aceste situri, având în vedere profilele de sol și modelele climatice diferite.
Dincolo de grâu, tehnologia a fost aplicată și la sorg, năut și orz, cu planuri de extindere către rapiță și porumb. Echipa intenționează totodată să adapteze sistemul pentru a evalua eficiența utilizării azotului, prin corelarea distribuției active a rădăcinilor cu disponibilitatea apei și a azotului din sol.
Următorul pas: simplificarea instrumentului pentru amelioratori și agronomi
Gimenez a arătat că echipa se va concentra acum pe simplificarea instrumentului pentru amelioratori și agronomi din industrie. Rezultatele au fost prezentate la Australian Agronomy Conference din Darwin și la ACB Breeders Week de pe Gold Coast.
