Franklin a creat „Foto 51” calculând helixul ADN dintr-o imagine anterioară.

Florentina

Studiu: „Fotografia 51” a fost realizată de Franklin după ce calculase deja caracteristici-cheie ale ADN-ului

Un studiu publicat în Journal of the History of Biology arată că celebra „Fotografie 51” a fost o reluare planificată a unei imagini anterioare, „Fotografia 49”, pe care Rosalind Franklin o folosise deja pentru a calcula caracteristici-cheie ale structurii elicoidale a ADN-ului. Cercetarea, realizată de King’s College London și Science History Institute, contestă ideea că Franklin nu ar fi recunoscut semnificația propriei imagini.

Calculele au precedat imaginea celebră

„Fotografia 49” conținea un defect cauzat de un component din interiorul camerei cu raze X, care a alunecat peste film și a ascuns o parte a imaginii. Chiar și așa, Franklin a extras informații utile pentru a determina caracteristici-cheie ale structurii moleculei de ADN. Ea nu stabilise încă dacă molecula era alcătuită dintr-o helix simplă, dublă sau triplă, dar știa deja că modelul de difracție putea oferi informații importante despre structura elicoidală.

Imaginea din spatele dublului helix

Franklin și studentul său Raymond Gosling au realizat „Fotografia 51” la King’s College London în 1952, prin bombardarea ADN-ului cu raze X și înregistrarea modelului de difracție. Modelul în formă de X a oferit dovezi că ADN-ul avea o structură elicoidală. Imaginea a devenit celebră după ce i-a fost arătată, la începutul anului 1953, fără știrea lui Franklin, lui James Watson, care lucra cu Francis Crick la University of Cambridge. În mai puțin de două luni, Watson și Crick au construit modelul dublului helix, publicat în Nature alături de un articol al lui Franklin și Gosling.

Reconstituirea experimentelor din documente originale

Cercetătorii au ajuns la aceste concluzii examinând caiete de laborator, manuscrise, fotografii și alte documente istorice păstrate în colecții din Philadelphia, Cambridge și Londra, precum și aparatul original de raze X și clișeele fotografice din arhivele King’s College London. Coautorul Alistair Sponsel a început reexaminarea cercetărilor lui Franklin în 2025, după ce Science History Institute a achiziționat History of Molecular Biology Collection, care include copia personală a lui Franklin a „Fotografiei 51”.

Brian Sutton, profesor emerit de biofizică moleculară la King’s College London și coautor, a declarat că interesul său pentru clișeul original al Fotografiei 51 a dus la colaborarea cu Sponsel. „Ne-am dat seama rapid că priveam Fotografia 51 în moduri diferite și că împreună am putea înțelege mai bine de ce ea și Gosling au realizat-o, în special importanța Fotografiei 49”, a spus Sutton.

O imagine mai completă a contribuției lui Franklin

Cercetătorii precizează că descoperirile lor nu diminuează importanța muncii lui Watson și Crick, dar oferă o imagine mai completă a modului în care activitatea experimentală a lui Franklin a contribuit la înțelegerea structurii ADN-ului și arată că ea a apreciat pe deplin semnificația propriei munci. Studiul subliniază și importanța înțelegerii detaliilor tehnice ale experimentelor științifice atunci când este reconstituită istoria marilor descoperiri.

Sponsel a explicat: „Brian și cu mine am fost intrigați de aceleași caracteristici ale Fotografiei 51 și am dorit să înțelegem mai profund de ce imaginea arăta așa cum arăta. După ce am studiat împreună numeroase documente și artefacte, am fost încântați să realizăm că împărtășim o nouă înțelegere, nu doar despre cum a fost făcută fotografia, ci și despre de ce Franklin a fost motivată să o realizeze.”

Alexandra Eveleigh, șefa arhivelor la King’s College London, a declarat că arhivele păstrează fotografii, documente de laborator, corespondență și alte materiale originale care oferă o legătură directă cu cercetarea științifică pionieră desfășurată la universitate. „Aceasta ilustrează rolul vital al arhivelor în istoria științei: prin păstrarea înregistrărilor originale, ele permit revizitarea și rafinarea relatărilor consacrate, ducând la o înțelegere mai completă și mai nuanțată a modului în care sunt făcute marile descoperiri științifice și a contribuțiilor oamenilor din spatele lor”, a spus Eveleigh.

Share This Article