Studiu: jucătorii experimentați de Counter-Strike procesează informația mai rapid decât novicii
Jucătorii experimentați de Counter-Strike ar putea fi candidați potriviți pentru profesii cu reacții rapide, precum intervențiile de urgență, arată un studiu al Universității din Sheffield care își propune să demitizeze percepția asupra jocurilor video. Counter-Strike, unul dintre cele mai influente jocuri first-person shooter, este jucat de milioane de oameni, iar în cei 26 de ani de la lansare a devenit un fenomen global, deși studiile academice despre efectele sale cognitive au fost limitate.
Reacții mai rapide, fără avantaj la multitasking
Studiul, publicat în Journal of Experimental Psychology: Human Perception and Performance, a testat peste 300 de jucători, de la începători la experți, pentru a măsura viteza de procesare și de reacție la informațiile vizuale. Jucătorii experimentați cu peste 5.000 de ore de joc au reacționat, în medie, cu 90 de milisecunde mai rapid decât novicii. În schimb, la capacitatea de multitasking, experții nu au arătat niciun avantaj față de începători.
„Deși poate să nu pară mult, 90 de milisecunde pot fi diferența dintre viață și moarte în situații care cer reacții rapide, cum ar fi frânarea bruscă pentru a evita o coliziune”, a declarat Eleanor Hyde, doctorandă la Școala de Psihologie a Universității din Sheffield și autoarea principală a studiului. Ea a precizat că datele nu arată încă dacă viteza este rezultatul orelor de joc sau dacă persoanele cu procesare natural mai rapidă tind spre astfel de jocuri. „Dacă este prima variantă, antrenarea persoanelor la vârsta de mijloc sau mai târziu prin astfel de jocuri ar putea îmbunătăți performanța cognitivă. Dacă este a doua, viteza de reacție ar putea indica abilități esențiale pentru profesii cu mize mari, precum intervențiile de urgență, controlul traficului aerian și condusul”, a adăugat ea.
Unde apare avantajul de viteză
Folosind modelarea drift-diffusion, o tehnică matematică ce explică modul în care creierul ia decizii rapide, cercetătorii au împărțit viteza de reacție în etape distincte. Cei cu reacții mai rapide au fost mai rapizi atât la absorbția informațiilor vizuale, cât și la apăsarea fizică a butonului corespunzător deciziei. De asemenea, în scenarii complexe de multitasking, jucătorii experimentați au acumulat mai repede informațiile necesare pentru a determina cursul corect de acțiune.
„Există o concepție greșită comună că jocurile video sunt doar o distracție fără efecte pozitive asupra creierului”, a mai spus Hyde. „Lucrăm la testarea acestui stereotip prin dezvoltarea unei baze solide de dovezi privind implicațiile cognitive ale jocurilor. Odată ce înțelegem pe deplin aceste efecte, se deschide posibilitatea de a proiecta jocuri care să aducă beneficii directe societății.”
Comparații între jocuri și monitorizarea activității cerebrale
Echipa de la Sheffield colaborează acum cu dr. Benoit Bediou și Naima Gradi de la Universitatea din Geneva pentru a compara profilurile cognitive ale jucătorilor de Counter-Strike cu cele ale jucătorilor de League of Legends, un joc cu peste 150 de milioane de jucători la nivel mondial. Jocurile FPS precum Counter-Strike și jocurile strategice de tip MOBA precum League of Legends au mecanici diferite care pot antrena abilități cognitive diferite.
Fazele viitoare ale proiectului vor urmări activitatea cerebrală și mișcările vizuale în timpul jocului, folosind tehnologia de urmărire oculară și electroencefalograme, care monitorizează activitatea neuronală prin senzori neinvazivi aplicați pe scalp. Claudia von Bastian, profesoară de psihologie cognitivă la Universitatea din Sheffield, a declarat: „Una dintre marile întrebări din cercetarea jocurilor este dacă abilitățile care fac o persoană bună într-un joc sunt utile și în afara lui. Rezultatele noastre sugerează că jucătorii experimentați nu sunt neapărat mai buni la a face mai multe lucruri simultan, cum s-ar putea aștepta, ci procesează și răspund mai rapid la informații. Următoarea provocare este să înțelegem de unde provin aceste diferențe și dacă pot fi dezvoltate prin experiență.”
