Protecția sporită a secretelor comerciale poate stimula colaborarea dintre inventatori
Companiile din sectorul high-tech apelează frecvent la separarea inventatorilor în grupuri independente, astfel încât niciun angajat să nu aibă acces la prea multă cunoaștere proprietară. Un studiu recent arată însă că, atunci când legea oferă o protecție mai puternică a secretelor comerciale, firmele renunță parțial la această compartimentare și își conectează inventorii într-o rețea mai largă, iar invențiile rezultate au un impact tehnologic mai mare.
Cercetarea, publicată în Strategic Management Journal, a fost realizată de Eunkwang Seo și Christopher P. Dinkel de la Spears School of Business din cadrul Oklahoma State University. Autorii au pornit de la o tensiune constantă în organizarea inovării: descoperirile majore depind de reunirea unor expertize diferite, dar cu cât angajații pot vedea mai mult dincolo de propriile proiecte, cu atât cunoașterea proprietară poate ieși mai ușor din firmă. Compartimentarea protejează această cunoaștere, dar îngreunează recombinarea ei.
Pentru analiză, cercetătorii au folosit adoptarea la nivel de stat a Uniform Trade Secrets Act și date privind brevetele a 783 de firme high-tech din Statele Unite, între 1976 și 2017, măsurând gradul de modularitate al rețelelor de colaborare dintre inventatori. Deoarece statele au adoptat actul în ani diferiți, echipa a putut compara firmele cu sediul în state care au întărit protecția cu firme din același sector aflate în state care nu făcuseră încă acest pas.
Rezultatele arată că adoptarea actului a redus modularitatea rețelelor de inventatori cu 4,2% față de media eșantionului, o reorganizare substanțială având în vedere cât de puțin se modifică de obicei această modularitate în interiorul unei firme. Efectul a apărut la aproximativ doi ani după intrarea în vigoare a legii, pe măsură ce firmele și-au ajustat structurile. Și calitatea inovării a crescut: impactul tehnologic, o măsură a influenței pe care o au invențiile asupra tehnologiilor ulterioare, a urcat cu 15,9% față de media eșantionului.
Schimbarea a fost cea mai pronunțată în rândul firmelor cu tehnologii superioare sau cu mulți concurenți în apropiere, adică al celor care au cel mai mult de pierdut din scurgerile de cunoaștere, și mai slabă acolo unde brevetele, activele complementare sau avansul tehnologic protejau deja eficient cunoașterea.
Angajații nou-recenzați au jucat un rol central. După întărirea protecției, inventorii nou-angajați au devenit tot mai des punți între comunități de inovare anterior separate, în timp ce pozițiile inventatorilor cu vechime mare nu s-au schimbat semnificativ. „Angajații noi aduc competențe valoroase, dar, fiind mai puțin socializați, sunt de obicei mai puțin creditați decât colegii cu vechime”, explică Seo și Dinkel. „O protecție juridică mai puternică pare să atenueze această problemă de încredere, făcând firmele mai dispuse să plaseze atât angajați experimentați, cât și angajați la început de carieră în roluri de legătură.”
Pentru manageri, autorii sugerează câteva măsuri practice: să analizeze motivul pentru care echipele sunt separate, distingând barierele cu scop operațional de cele ridicate în principal pentru a împiedica scurgerile de informații; să trateze protecția juridică și cea organizațională ca substitutive, ținând cont că legislația privind secretele comerciale din statul sediului ar trebui să informeze designul echipelor; să folosească perioada de integrare pentru a conecta noii inventatori la mai multe echipe, nu la una singură; și să îmbine deschiderea cu protecții clare, precum acorduri de confidențialitate, politici privind secretele comerciale și practici documentate de acces.
Concluziile au implicații și pentru factorii de decizie care cântăresc legislația privind secretele comerciale, mobilitatea angajaților și acordurile de neconcurență. Deși această dezbatere se concentrează în mare parte pe angajare, studiul sugerează că legea influențează și cât de deschis își organizează firmele inovarea și modul în care îi integrează pe cei pe care îi angajează.
Autorii notează că dovezile acoperă colaborările brevetate din firmele high-tech americane și că compartimentarea poate rămâne o apărare rezonabilă acolo unde protecția juridică este slabă. „Protejarea cunoașterii, cu alte cuvinte, face mai mult decât să împiedice ieșirea ei din firmă”, scriu Seo și Dinkel. „Poate, de asemenea, să elibereze firmele pentru a integra cunoașterea pe care o dețin deja.”
